România s-a situat în vârful listei creșterilor de preț la energie în Uniunea Europeană în prima jumătate a acestui an, conform datelor publicate vineri de Eurostat. Deși la nivelul întregii UE prețurile medii livrate gospodăriilor au înregistrat o scădere, țara noastră a raportat cele mai mari creșteri atât pentru electricitate, cât și pentru gazele naturale. Această evoluție contrastează cu tendința generală de scădere observată în restul statelor membre.
În ceea ce privește electricitatea, prețul mediu livrat în UE a scăzut cu 2,2%, ajungând la 0,28 euro per kWh, de la 0,29 euro per kWh în a doua jumătate a anului trecut. Totuși, în România, prețurile la electricitate exprimate în moneda națională au crescut masiv, cu un avans de 51,6% față de prima jumătate a anului 2025. Alte state cu creșteri semnificative au fost Irlanda, cu 19,8%, și Finlanda, cu 18,4%, în timp ce Danemarca a înregistrat o scădere de 31,7%.
Analizând paritatea puterii de cumpărare standard (PPS), prețurile la electricitate sunt cele mai ridicate pentru gospodăriile din România, cu un nivel de 46,9 per 100 kWh. Pe lista celor mai scumpe se mai află Polonia, cu 41,1, și Cehia, cu 34,3. În opoziție, cele mai mici prețuri în PPS au fost înregistrate în Malta, cu 13,8, urmată de Ungaria, cu 14,7, și Luxemburg, cu 15,5. În Ungaria, prețul la electricitate este de doar 0,11 euro per kWh.
Situația este similară și la capitolul gaze naturale, unde prețurile medii în UE au scăzut cu 10,2% față de a doua jumătate a anului 2025, ajungând la 0,11 euro per kWh. România a înregistrat cea mai mare creștere a prețului la gaze, cu un avans de 9,3%, fiind urmată de Croația, cu 8,9%, și Slovacia, cu 6,6%. În schimb, Bulgaria a înregistrat cea mai mare scădere, cu un minus de 14,5%, urmată de Grecia și Spania.
La nivelul Uniunii Europene, prețurile la gaze pentru consumatorii casnici variază de la 0,03 euro per kWh în Ungaria până la 0,22 euro per kWh în Suedia. În România, prețul pentru gaz este de 0,06 euro per kWh. În primul semestru, prețurile la gaze au scăzut în 12 state membre, au crescut în șapte țări și au rămas stabile în patru state, reflectând o fragmentare a pieței energetice europene.
Evoluția prețurilor la energie în Uniunea Europeană este influențată de dinamica piețelor de tranzacționare și de politicile de reglementare specifice fiecărui stat membru. Deși media europeană indică o stabilizare sau o scădere a costurilor pentru consumatorii finali, disparitățile dintre țări rămân semnificative, România fiind expusă unor variații de preț mult mai agresive decât media continentului.