Piața de energie din România traversează o perioadă de instabilitate extremă, România ocupând din nou vârful clasamentului negativ al prețurilor din Europa. Monitorizarea în timp real realizată de platformele europene indică faptul că prețul energiei electrice a ajuns la nivelul de 323 euro/MWh. Această valoare este identică cu cea din Ungaria și reprezintă cel mai mare preț de pe continent, cu excepția Serbiei, care nu face parte din Uniunea Europeană.
Situația este marcată de o discrepanță majoră față de alte state membre, unde prețurile sunt mult mai mici datorită surplusurilor de energie sau interconexiunilor eficiente. De exemplu, în Scandinavia, costul curentului variază între 13 și 17 euro/MWh. În România, prețurile nu doar rămân ridicate, dar ating și valori extreme în perioadele de vârf de consum de seară, când cotațiile depășesc pragul de 500 euro/MWh.
Evoluția negativă este cauzată de un efect de „insulă” și de deficitul de interconectare transfrontalieră cu Europa Centrală și de Vest. Capacitățile limitate de tranzit împiedică fluxurile de energie ieftină din alte state să acopere cererea internă atunci când producția națională scade. În plus, mixul de producție este vulnerabil din cauza lipsei factorilor favorabili pentru sursele regenerabile, precum producția eoliană sau fotovoltaică, și a perioadelor de secetă care afectează hidroenergia.
Un factor critic este deficitul de 1.400 MW cauzat de oprirea Centralei Nucleare Cernavodă, deoarece debitele Dunării nu permit răcirea reactoarelor. Această situație forțează sistemul să utilizeze capacități scumpe pe bază de gaze sau importuri de urgență. Totodată, dependența de piața spot (PZU) a crescut, deoarece cantitățile de energie predictibilă pe termen lung au fost deficitare, lăsând firmele să achiziționeze energie la prețuri speculative pe piața de oportunitate.
Prețul de 323 euro/MWh pune o presiune financiară masivă asupra economiei și afectează competitivitatea companiilor românești. Rezolvarea acestei crize necesită investiții în capacități de stocare, producție stabilă în bandă și modernizarea rețelelor de transport. Fără aceste măsuri, iarna va fi caracterizată de astfel de costuri ridicate, având în vedere lipsa investițiilor menționate până în acest moment.
În cadrul pieței de energie, prețul este influențat direct de echilibrul dintre cererea consumatorilor și oferta furnizorilor. În România, reglementările și infrastructura de transport determină modul în care energia este distribuită și cât de ușor poate fi importată de la vecini. Când infrastructura de interconectare este insuficientă, prețurile pe piața spot tind să crească brusc pentru a compensa lipsa de disponibilitate locală.