România se poziționează în vârful clasamentului european privind creșterea costurilor cu energia, înregistrând avansuri semnificative față de perioada precedentă. Conform datelor furnizate de Eurostat, prețurile la energia electrică pentru gospodării au crescut cu 51,6% în prima jumătate a anului 2026, comparativ cu prima jumătate a anului 2025. Această evoluție pune țara într-o poziție critică în raport cu restul Uniunii Europene, unde tendințele generale de prețuri arată o scădere.
În ceea ce privește segmentul electricității, România este urmată de Irlanda, care a înregistrat o creștere de 19,8%, și de Finlanda, cu un avans de 18,4%. În contrast, anumite state europene au raportat scăderi accentuate ale prețurilor, cum ar fi Danemarca, cu un recul de 31,7%, și Luxemburgul, care a înregistrat o scădere de 24,1%. La nivelul întregii UE, prețurile medii pentru electricitate au scăzut cu 2,2%, ajungând la un nivel de 0,28 euro pe kWh.
Analiza prețurilor exprimate în paritatea puterii de cumpărare standard (PPS) indică faptul că România are cele mai ridicate costuri la electricitate, cu o valoare de 46,9 la 100 kWh. Pe lista celor mai scumpe prețuri urmează Polonia, cu 41,1, și Cehia, cu 34,3. Cele mai mici prețuri la acest capitol au fost observate în Malta, la 13,8, urmată de Ungaria, cu 14,7, și Luxemburg, cu 15,5.
Situația este similară și la capitolul gaze naturale, unde România a înregistrat o creștere a prețurilor de 9,3%. Această evoluție contrastează cu scăderile din Bulgaria, de 14,5%, Grecia, de 11,3%, și Spania, de 10%. În prima jumătate a anului 2026, prețul mediu la gaze în UE a scăzut la 0,11 euro pe kWh, reprezentând cel mai scăzut nivel de după primul semestru al anului 2022.
La nivelul gazelor, România se află printre cele mai ieftine piețe, cu un preț de 0,06 euro pe kWh, la egalitate cu Slovacia. Totuși, în paritatea puterii de cumpărare standard (PPS), prețurile cele mai mari au fost înregistrate în Suedia, cu 17,7 la 100 kWh, urmată de Portugalia, cu 15,0, și Țările de Jos, cu 13,8. În UE, prețurile rămân în general peste nivelurile de dinainte de criza energetică din 2022.
Evoluția prețurilor la energia electrică și gaze este strâns legată de stabilitatea infrastructurii energetice și de capacitatea de producție. În contextul actual, investițiile în sectorul energetic, precum proiectele de retehnologizare sau dezvoltarea unităților de la Cernavodă, sunt esențiale pentru gestionarea costurilor, orice întârziere în aceste procese putând genera costuri majore pentru consumatorii finali.