Cotațiile gazelor naturale pe piața europeană au înregistrat o creștere semnificativă în contextul sosirii sezonului rece. Luni dimineață, la bursa de la Amsterdam, prețurile au urcat cu 3,2%, ajungând la un nivel de aproape 97 de euro pe megawatt-oră. Această evoluție reprezintă cel mai ridicat punct de la anul 2022 încoace, fiind alimentată de conflictul din Orientul Mijlociu, care pune presiune pe aprovizionarea cu gaze lichefiate.
Situația stocurilor la nivel european este îngrijorătoare, depozitele europene ajungând la aproximativ 75%, un nivel minim pentru această perioadă de la anul 2009 încoace. În Germania, rezervele sunt de puțin peste 61%, ceea ce indică o vulnerabilitate majoră. Mihnea Cătuți, specialist EPG, a explicat că iarna începe cu un nivel de înmagazinare sub țintele europene de 80%, iar procesul de extracție din depozite, combinat cu creșterea consumului cauzată de temperaturi scăzute, va duce la presiuni suplimentare.
În România, starea rezervei de gaze este considerată mai bună, deoarece țara este producător autorizat, iar depozitele au atins țintele stabilite de autorități. Pentru cetățenii care folosesc gazul pentru încălzire, prețurile rămân plafonate până la finalul lunii martie anul viitor. Totuși, creșterile de pe piața europeană nu sunt complet irelevante, deoarece companiile nu beneficiază de aceeași protecție aplicată populației, ceea ce poate genera efecte secundare.
Efectele economice ale costurilor energetice ridicate pot fi resimțite indirect de români prin creșterea prețurilor la produse de bază, precum alimentele sau medicamentele. Expertă în energie, Eugenia Gusilov, a subliniat necesitatea de a identifica și ajuta specific consumatorii vulnerabili, în loc de aplicarea unor măsuri generalizate. Există, de asemenea, temeri privind stabilitatea prețului en-gros al electricității, deoarece centralele pe gaze contribuie direct la stabilirea acestuia.
Contextul actual al pieței de energie este marcat de o volatilitate ridicată, influențată de factori geopolitici și de nivelul stocurilor de la începutul sezonului. Deși România dispune de o poziție mai stabilă datorită producției interne, dependența de prețurile de la bursa europeană rămâne un factor de risc pentru economia națională. După expirarea plafonării în martie 2027, impactul real asupra bugetelor familiilor va depinde de stabilitatea piețelor de energie.
Presiunile asupra prețurilor pot genera un efect de domino în economia reală, afectând sectorul serviciilor și cel de producție. Deși protecția directă a facturilor de gaze oferă o anumită siguranță pe termen scurt, expunerea la prețurile de la bursa de la Amsterdam rămâne o problemă structurală. Această evoluție obligă specialiștii să monitorizeze constant echilibrul dintre consumul de iarnă și capacitatea de refacere a stocurilor europene.