Emil Boc, primarul municipiului Cluj-Napoca, a declarat că prețul energiei reprezintă elementul decisiv pentru rezistența tranziției verzi în Europa. În cadrul conferinței Liderii tranziției energetice regiunea Nord-Vest, organizată de Energynomics, acesta a subliniat că nivelul costurilor influențează atât capacitatea de competiție a firmelor europene față de cele din America sau China, cât și răbdarea cetățenilor care trebuie să achite facturile la energie.
Primarul a criticat situația în care prețul energiei pentru companii în Europa este de trei ori mai mare decât în America sau în China. Emil Boc a menționat că această disparitate pune în pericol competitivitatea globală a firmelor europene, făcând trimitere la raportul Draghi privind competitivitatea. El a avertizat că, dacă energia rămâne o povară financiară pentru populație, nemulțumirea socială poate bloca întregul proces de tranziție energetică construit până în prezent.
Pentru a asigura sprijinul public, Emil Boc susține că tranziția trebuie demonstrată prin beneficii concrete, nu prin acronime precum Fit for 55. El a argumentat că un cetățean înțelege valoarea renovării energetice atunci când aceasta reduce factura de încălzire cu 30-35% iarna. Primarul a evidențiat exemple locale din Cluj-Napoca, unde 70% din flota de transport public este deja verde, iar peste 4.000 de apartamente din 99 de blocuri au beneficiat de renovări energetice.
În ceea ce privește infrastructura, primarul a identificat trei obstacole majore: stocarea, rețelele și finanțarea. El a menționat că stocarea ar fi trebuit să apară simultan cu sursele regenerabile, exemplificând cu sistemul din Cluj care acoperă jumătate din iluminatul public. Totodată, a subliniat necesitatea centralelor pentru echilibrarea sistemului național, menționând că proiectul de la Tarnița este esențial pentru compensarea energetică, deși implementarea este lentă.
Ultimul punct critic vizeat de Emil Boc este necesitatea unor finanțări solide pentru a susține ambițiile energetice. El a avertizat că, fără suport economic, firmele vor colapsa sau își vor muta sediile în America. În acest sens, primarul a propus un plan european de reabilitare a clădirilor, similar modelului PNRR, care să permită recuperarea investiției în termen de 8-10 ani, insistând pe necesitatea unui curaj politic sporit.
Tranziția energetică europeană se desfășoară într-un context de reglementări stricte, precum pachetul legislativ Fit for 55, care vizează reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Această evoluție este strâns legată de stabilitatea piețelor de energie și de capacitatea infrastructurii de a integra sursele regenerabile, elemente care influențează direct prețurile finale pentru consumatorii finali și pentru sectorul industrial din întreaga Uniune Europeană.