Ministerul Energiei avertizează că situația din sectorul energetic național se va agrava în luna noiembrie, existând riscul de a ajunge la o situație de criză. Autoritățile propun prelungirea stării de urgență în alimentarea cu energie electrică până la sfârșitul lunii, o măsură menținută încă din luna august. Acest regim permite Transelectrica să ia măsuri drastice pentru menținerea stabilității sistemului, inclusiv limitarea furnizării de energie pentru anumți consumatori industriali.
Una dintre principalele probleme este incapacitatea de a reporni cel puțin o unitate de la CNE Cernavodă în luna noiembrie. Centrala nucleară, care asigură 20% din producția de energie electrică din România, este oprită complet din luna august din cauza debitului scăzut al Dunării. Prognoza actuală a debitului de la intrarea în țară nu oferă o perspectivă sigură pentru reluarea funcționării unităților, ceea ce accentuează vulnerabilitatea sistemului energetic național.
Producția de energie electrică din surse regenerabile este, de asemenea, sub presiune din cauza condițiilor meteorologice. Producția fotovoltaică va scădea în prima decadă a lunii noiembrie din cauza reducerii perioadei de radiație solară și a prezenței unor perioade lungi de ceață. În același timp, deși prognoza pentru vânt indică valori ridicate în săptămâna următoare, în prima săptămână a lunii noiembrie se așteaptă valori mai scăzute, cu un minim de 800 MW.
Consumul de electricitate în România ar putea depăși pragul de 8.500 de MW în noiembrie, în funcție de scăderea temperaturilor. Ca punct de comparație, vârful de consum înregistrat recent a fost de 7.460 de MW în jurul orei 19:00. Ministerul Energiei subliniază că principala vulnerabilitate constă în deficitul de producție dispecerizabilă în orele de vârf, între 17:00 și 21:00, când capacitatea de a acoperi cererea este limitată.
Situația este complicată și de contextul regional, deoarece mai multe grupuri de producție din Ungaria, Bulgaria și Cehia vor fi închise. Acest lucru va genera un deficit de energie în întreaga regiune, crescând riscul de afectare a sistemelor interconectate. În acest scenariu, posibilitățile de import vor fi limitate, iar România va trebui să se bazeze pe rezervele tehnologice și pe pornirea grupurilor aflate în rezervă la dispoziția Dispeceratului Energetic Național.
Starea de urgență impusă în sistemul energetic național este o măsură de gestionare a riscurilor de aprovizionare. Aceasta permite intervenții tehnice rapide pentru echilibrarea rețelei în perioadele de vârf de consum. În cazul în care va fi necesară limitarea consumului, prioritatea în alimentare va fi acordată consumatorilor casnici și instituțiilor de interes public, în detrimentul sectorului industrial.