Ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, va participa marți, 27 octombrie, la conferința „EURO INDUSTRY SUMMIT 2026 – ediția a III-a”, pentru a detalia direcțiile strategice ale României. Subiectul central al intervenției sale vizează modul în care viitorul buget european pentru perioada 2028–2034 poate influența proiectele energetice naționale. Scopul este consolidarea securității aprovizionării și creșterea competitivității economice prin utilizarea eficientă a instrumentelor de finanțare disponibile.
Dumitru Chisăliță a stabilit ca direcții strategice prioritare creșterea capacităților de producție, accelerarea investițiilor și dezvoltarea capacităților de stocare. Aceste obiective sunt esențiale pentru transformarea finanțărilor europene într-un sistem energetic sigur și capabil să susțină economia. Ministrul subliniază necesitatea unui mix energetic echilibrat, susținut de soluții diversificate de stocare, pentru a asigura stabilitatea pe termen lung a sistemului național.
În ceea ce privește tehnologiile de stocare, Dumitru Chisăliță a precizat că soluțiile analizate nu se limitează exclusiv la utilizarea bateriilor. Ministerul vizează dezvoltarea unui mix de tehnologii care să permită stocarea energiei prin mai multe metode diferite. Această abordare diversificată este menită să sprijine integrarea energiei regenerabile în rețea și să permită gestionarea mai bună a fluxurilor de energie.
Înainte de investirea în funcția de ministru, Dumitru Chisăliță, fondatorul Asociației Energia Inteligentă și fost președinte al Consiliului de Administrație al Romgaz, a pledat pentru dezvoltarea regenerabilelor. El a insistat pe necesitatea de a dezvolta resursele regenerabile în paralel cu rețelele și capacitățile de stocare. De asemenea, a subliniat importanța adaptării infrastructurii energetice la riscurile climatice care pot afecta stabilitatea sistemului.
Dezbaterile de la conferință se concentrează pe modul în care România poate valorifica Fondul pentru Modernizare și alte resurse europene. Participanții vor analiza cum pot fi transformate aceste fonduri în capacități energetice flexibile și suficiente pentru nevoile economiei. Discuțiile au loc într-un moment critic, în contextul pregătirii cadrului financiar european, care are o anvelopă propusă de aproximativ 60,2 miliarde de euro.
Pregătirea pentru perioada 2028–2034 este crucială pentru stabilitatea regională, având în vedere contextul de securitate din Europa de Est. România trebuie să își asigure infrastructura energetică în fața riscurilor geopolitice și climatice. Deciziile privind alocarea fondurilor europene vor determina direcția investițiilor care vor influența economia românească în următorii șapte ani, impactând direct costurile și securitatea energetică.