Viitorul ministru al Energiei, Dumitru Chisăliță, a anunțat în cadrul audierilor din comisii parlamentare că România ar putea menține în funcțiune centralele pe cărbune pentru o perioadă mai lungă. Această decizie ar fi condiționată de disponibilitatea unor capacități de producție alternative care să poată prelua rolul acestor unități de la surse fosile. Obiectivul principal al acestei strategii este garantarea stabilității sistemului energetic național.
În timpul procesului de audiere, Dumitru Chisăliță a subliniat că prioritatea absolută în gestionarea sectorului trebuie să fie siguranța alimentării cu energie electrică. Această abordare vizează evitarea unor perioade de instabilitate în rețea, care ar putea apărea în cazul unei închideri premature a capacităților actuale. Menținerea centralelor pe cărbune este văzută ca o măsură de precauție pentru a proteja furnizarea de curent către consumatori.
Strategia propusă de Dumitru Chisăliță implică o tranziție controlată, în care centralele pe cărbune rămân active până când infrastructura de înlocuire este complet operativă. Nu se poate renunța la aceste surse de energie fără a avea certitudinea că noile capacități de producție pot acoperi cererea de energie din țară. Această condiție de înlocuire este esențială pentru a menține echilibrul între obiectivele de mediu și necesitățile de securitate.
Decizia de a amâna retragerea centralelor pe cărbune este strâns legată de necesitatea de a avea suficiente resurse de producție disponibile în momentul trecerii la alte tehnologii. Dumitru Chisăliță a explicat că procesul de înlocuire trebuie să fie unul sigur, fără a pune în pericol stabilitatea rețelelor electrice. În acest context, capacitatea de producție trebuie să fie suficientă pentru a compensa orice fluctuație a cererii de energie.
Planificarea acestui proces de tranziție necesită o coordonare atentă între capacitățile existente și cele viitoare, pentru a evita orice deficit de putere. Dacă noile surse de energie nu sunt pregătite la momentul necesar, centralele pe cărbune vor rămâne o componentă vitală a mixului energetic românesc. Scopul este ca trecerea la alte forme de producție să se facă doar atunci când siguranța alimentării este garantată.
Sectorul energetic românesc traversează o perioadă de transformare, în care echilibrul între sursele tradiționale și cele noi este critic pentru stabilitatea prețurilor și a furnizării. Deciziile privind utilizarea cărbunelui sunt influențate de reglementările europene și de necesitatea de a asigura un flux constant de energie electrică în rețea, protejând astfel atât consumatorii, cât și activitatea economică a țării.