La Cluj Napoca a început a IV-a ediție a Forumului de Securitate Cibernetică în Energie, un eveniment care reunește autorități centrale, locale, lideri din companii energetice, specialiști IT/OT și reprezentanți ai mediului academic. Forumul este organizat de DEER, companie membră a Grupului Electrica, și pune accent pe vulnerabilitățile sistemelor energetice. Participanții discută despre necesitatea unor investiții masive pentru protejarea infrastructurii critice împotriva atacurilor cibernetice tot mai frecvente.
Mihaela Suciu, directorul general al DEER, a explicat că un program de investiții mai amplu pune presiune pe tariful de distribuție, care acoperă mentenanța, racordările și extinderile rețelei. Pentru a evita creșterea facturii la energia pentru utilizatorul final, interesul distribuitorilor este direcționat către atragerea de fonduri europene. Aceasta reprezintă soluția pentru a menține echilibrul între necesitatea investițiilor și stabilitatea costurilor de distribuție pe care consumatorii le plătesc furnizorilor.
Un punct critic ridicat de Mihaela Suciu este faptul că investițiile în securitate cibernetică nu sunt încă recunoscute integral în tarif. Ea a subliniat că este necesară o schimbare a metodologiei de elaborare a tarifelor de distribuție din partea ANRE. În prezent, deși o parte din programul de investiții poate fi alocată securității, sumele necesare sunt mult mai mari, iar discuțiile prin ACUE pentru modificarea reglementărilor sunt încă în desfășurare.
Sorin Elisei, secretar general în Ministerul Energiei, a propus o schimbare de paradigmă pentru perioada de finanțare 2028-2034. Obiectivul este mutarea accentului de pe finanțarea surselor de energie regenerabile către dezvoltarea infrastructurii, incluzând obligatoriu componenta de digitalizare și securitate cibernetică. Ministerul dorește ca îndeplinirea unor standarde de securitate să devină un criteriu de eligibilitate pentru orice proiect de energie finanțat, asigurând astfel durabilitatea sistemului.
Daniel Buda, europarlamentar, a comparat lipsa investițiilor în securitate cu construcția unei case fără uși, subliniind vulnerabilitatea sistemelor. El a semnalat că în 2024 existau doar 299.000 de specialiști în cybersecurity la nivelul Uniunii Europene, un număr insuficient față de nevoi. De asemenea, a menționat dependența de importurile extracomunitare de componente de infrastructură, sugerând că resursele europene trebuie utilizate pentru a rezolva această vulnerabilitate prin proiecte de interconectare și competitivitate.
Mădâlin Borș, deputat, a menționat că noua legislementare extinde cadrul de reglementare de la distribuție și transport, inclusiv către sectorul gazelor. Această abordare vizează și prosumatorii, asigurând că securitatea nu este doar o procedură, ci o acțiune susținută de tehnologie și resurse. În acest context, DNSC va fi introdus în lege ca autoritate competentă, obligând operatorii să își creeze strategii de securitate unitare pentru protejarea activelor naționale.
Contextul economic actual evidențiază presiunea asupra prețurilor, România înregistrând cele mai mari creșteri de prețuri din UE la electricitate și gaze în prima jumătate a anului, conform datelor Eurostat. Această evoluție accentuează importanța găsirii unor soluții de finanțare care să nu penalizeze consumatorii, în condițiile în care infrastructura trebuie modernizată pentru a face față cererii de energie și riscurilor cibernetice.