Ministerul Energiei a pus în transparență decizională două proiecte de hotărâre de Guvern destinate asigurării securității energetice în perioada următoare. Aceste documente vizează prelungirea măsurilor de siguranță pe piața de energie electrică până la data de 30 noiembrie 2026 și pregătirea Sistemului Energetic Național pentru sezonul rece 2026–2027. Autoritățile urmăresc să gestioneze riscurile asociate importurilor, incertitudinile privind disponibilitatea grupurilor nucleare și producția hidroenergetică redusă.
Unul dintre proiectele de hotărâre vizează prelungirea perioadei în care Transelectrica poate aplica măsuri de siguranță conform HG nr. 782/2026. În contextul prognozelor meteorologice, consumul de energie electrică ar putea atinge aproximativ 8.500 MW la vârful de sarcină de seară. Totodată, deficitul de precipitații afectează producția hidroenergetică, iar pentru luna noiembrie nu există perspective de majorare a producției hidrocentralelor, revenirea hidraulicității fiind amânată cel puțin până în prima jumătate a lunii.
Disponibilitatea producției nucleare reprezintă o vulnerabilitate critică, având în vedere că debitul redus al Dunării a forțat oprirea Unității 1 de la CNE Cernavodă pe 28 iulie 2026 și a Unității 2 pe 13 august 2026. Prognoza debitului Dunării la intrarea în țară nu oferă o perspectivă sigură privind repornirea cel puțin a uneia dintre unități în luna noiembrie. Această situație creează un deficit de producție dispecerizabilă, în special în intervalul orar 17:00–21:00.
Al doilea proiect de hotărâre prevede constituirea Comandamentului energetic de iarnă pentru perioada 1 noiembrie 2026 – 31 martie 2027. Această structură va monitoriza funcționarea Sistemului Energetic Național și a Sistemului Național de Transport al Gazelor Naturale, identificând disfuncționalitățile. Un obiectiv esențial este menținerea stocurilor de gaze naturale în depozite la un nivel de cel puțin 90% din capacitatea de înmagazinare, volumul fiind egal cu cel înregistrat în iarna 2025–2026.
Pentru acoperirea consumului, se propun măsuri precum menținerea în exploatare a patru grupuri pe lignit de la Complexul Energetic Oltenia, respectiv trei la Rovinari și unul la Turceni. De asemenea, se urmărește asigurarea funcționării centralelor precum CECC Brazi, cu 830 MW, CET Iernut, cu 150 MW, sau Mass Global de la Mintia. Proiectul include și accelerarea reparațiilor la CET Vest și punerea în funcțiune a turbinelor pe gaz de la Mintia, cu o capacitate de aproximativ 1.500 MW.
Securitatea energetică a României depinde în mod crucial de echilibrul dintre producția internă și importuri, într-un context în care dependența de gazul natural rămâne un punct sensibil. Ministerul Energiei avertizează că orice insuficiență a rezervelor de putere pentru echilibrarea sistemului în perioadele de consum maxim poate genera consecințe economice și sociale grave, afectând și sistemele interconectate din Europa Continentală.