Bulgaria a evoluat într-un furnizor strategic de energie electrică în regiunea Balcanilor, datorită investițiilor masive în sisteme de baterii de mare capacitate. Această infrastructură permite stocarea energiei regenerate, produse prin panouri solare în timpul zilei, pentru a fi utilizată seara, când cererea de pe piață este maximă. Procesul de dezvoltare a acestui sector a fost susținut de finanțări europene de 700 de milioane de euro și de investiții private atrase prin reglementări energetice noi.
Capacitatea de stocare a țării a cunoscut o creștere rapidă, trecând de la aproximativ 3 gigawați în urmă cu un an la 6 gigawați în prezent. Această valoare reprezintă puterea maximă pe care bateriile o pot furniza simultan în rețeaua electrică pentru a acoperi orele de vârf. Conform datelor Asociației pentru Producția, Stocarea și Comercializarea Energiei Electrice din Bulgaria (APSTE), exporturile de electricitate au crescut cu 62% față de anul trecut, atingând un nivel de 3,5 terawați-oră.
O parte semnificativă din energia exportată de Bulgaria a ajuns în România, oferind un sprijin esențial în perioadele de dificultate cauzate de secetă. În luna august, reactorul 2 al centralei nucleare de la Cernavodă a fost oprit controlat din cauza nivelului extrem de scăzut al Dunării, necesar pentru sistemele de răcire. Reactorul 1 fusese deja oprit pe 28 iulie din aceleași motive, iar Nuclearelectrica a confirmat că ambele reactoare rămân oprite până când nivelul apei va permite funcționarea în siguranță.
Importurile de energie din Bulgaria au ajutat, de asemenea, la protejarea rezervelor de apă din lacurile de acumulare ale României. Prin utilizarea energiei importate, hidrocentralele românești au putut fi folosite mai puțin pentru acoperirea consumului ridicat din anumite intervale ale zilei. Dimitar Zarchev, directorul Centrului Național de Dispecerizare din cadrul operatorului de transport ESO, a explicat că exporturile au atins în unele zile 50.000 de megawați-oră, ceea ce înseamnă o medie de aproximativ 2.000 de megawați pe oră.
Deși Bulgaria deține un avantaj tehnologic față de Grecia, în care dezvoltarea sistemelor de stocare a avansat mai lent, ambele țări se confruntă cu provocări administrative. În Grecia, capacitatea de stocare ar trebui să ajungă la un gigawatt până la sfârșitul anului, în timp ce autoritățile elene plănuiesc 5 gigawați suplimentari până în 2030. În Bulgaria, necesitatea de a extinde rețeaua electrică rămâne o prioritate pentru a permite conectarea noilor capacități de stocare a energiei.
Evoluția piețelor energetice regionale este influențată constant de factori climatici și de disponibilitatea infrastructurii de producție. În România, situația operațională a reactoarelor de la Cernavodă rămâne un punct critic pentru stabilitatea prețurilor și a furnizării, în condițiile în care nivelul Dunării afectează direct capacitatea de producție nucleară, obligând piața să se bazeze pe importuri sau pe alte surse de energie pentru a menține echilibrul sistemului.