Republica Moldova a depășit pragul de 1.000 MW de capacități regenerabile instalate în țară, însă tranziția energetică se concentrează acum pe dezvoltarea infrastructurii de stocare și a interconexiunilor. Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a subliniat că provocarea actuală nu mai este legată de numărul de megawați, ci de gestionarea acestora. Problema principală este reprezentată de decalajul dintre orele de producție maximă și orele de consum efectiv al populației.
În trimestrul al doilea al anului curent, energia regenerabilă a asigurat 46% din consumul de electricitate și 86% din producția locală. În ciuda acestor performanțe, Dorin Junghietu a menționat că țara deține deja 1,1 gigawați de regenerabile, dar continuă să importe energie scumpă din piețele regionale. Această situație apare deoarece energia este produsă în perioadele în care cererea este scăzută, iar sistemul nu poate exporta surplusul din cauza interconexiunilor insuficiente.
Sectorul rezidențial contribuie semnificativ la acest dezechilibru, având peste 220 MW de panouri fotovoltaice instalate de către 10.241 de consumatori. Aceștia produc energie în orele cu consum redus, ceea ce adaugă presiune pe rețea atunci când sistemul are cea mai mică nevoie de electricitate. Deși au fost instalate peste 40.000 de contoare inteligente, doar aproximativ treizeci de consumatori au optat pentru noile tarife, demonstrând că tehnologia singură nu schimbă comportamentul de consum.
Pentru a sprijini flexibilitatea sistemului, statul a introdus măsuri fiscale pentru investitorii în tehnologii de stocare. În următoarele 20 de luni, investitorii vor beneficia de scutiri la plata TVA și a taxei de import pentru baterii. Totodată, proiectele de interconexiune cu România au fost declarate de utilitate publică și beneficiază de scutiri de TVA pentru echipamente. Obiectivul final este reducerea dependenței de importuri de la 77% la 40%.
Calendarul european impune Republicii Moldova să realizeze cuplarea pieței energetice cu cea europeană până în anul 2028. Dorin Junghietu a recunoscut că ritmul schimbărilor legislative la nivel european este extrem de rapid, depășind uneori capacitatea umană de implementare a reglementărilor. Pentru a asigura o tranziție reușită, este necesar ca consumatorul final să devină un participant activ, capabil să își adapteze consumul în funcție de prețurile de pe piață.
Evoluția piețelor energetice regionale este influențată constant de dinamica prețurilor și de capacitatea de transport a infrastructurii. În contextul european, integrarea piețelor de electricitate și gaze este un proces complex care necesită atât investiții masive în rețelele de transport, cât și o adaptare legislativă riguroasă pentru a menține stabilitatea furnizării și a controla costurile pentru consumatorii finali.