În piețele agroalimentare din Timișoara, comercianții utilizează containere speciale pentru a depozita fructele și legumele stricate. Aceste deșeuri vegetale sunt colectate periodic și transportate către o stație de biogaz, unde sunt transformate în materie primă pentru producția de energie. În doar două luni de la implementare, s-au colectat peste 120 de tone de astfel de resturi, procesul oferind o soluție pentru gestionarea deșeurilor organice din zona urbană.
Procesul de producție începe cu o selecție manuală a produselor, după care acestea sunt introduse într-un utilaj special. Ulterior, materialul organic este transferat în rezervoare închise, unde absența oxigenului permite bacteriilor să descompună materia. Această reacție biologică generează biogaz bogat în metan, care alimentează un generator capabil să producă atât energie electrică, cât și energie termică. În prezent, stația produce peste 20 de megawați de energie electrică pe zi, deși capacitatea sa totală este de trei ori mai mare.
Autoritățile locale intenționează extinderea programului de colectare pentru a include și alte surse de deșeuri vegetale. Silvana Andreaș, purtător de cuvânt Primăria Timișoara, a menționat că sistemul este utilizat eficient în alte țări europene și că ar fi util ca orice gospodărie să își separe deșeurile vegetale de restul deșeurilor. Următorul pas prevăzut este includerea restaurantelor și a populației în procesul de colectare selectivă, pentru a crește volumul de materie primă disponibilă.
Tehnologia de valorificare a deșeurilor este utilizată și în mediul academic prin intermediul Universitatea de Științele Vieții din Timișoara. Această instituție utilizează deșeurile și dejecțiile de la ferma sa proprie pentru a asigura energia electrică necesară pentru jumătate din campusul studențesc. Doru Vintilă, profesor la Universitatea de Științele Vieții Timișoara, a explicat că calculele efectuate arată cum resursele disponibile într-o astfel de comunitate pot acoperi aproximativ jumătate din consumul local.
Deși tehnologia este demonstrată, nivelul de utilizare a stațiilor de biogaz în România rămâne foarte scăzut în comparație cu alte state europene. Conform calculelor specialiștilor, în țara noastră funcționează doar 20 de stații de biogaz. Această cifră contrastează puternic cu realitatea din Germania, unde numărul unităților de acest tip ajunge la aproape 10.000, evidențiind un potențial de dezvoltare semnificativ pentru sectorul energiei regenerabile din România.
Sectorul energiei regenerabile din România se confruntă cu o dezvoltare mai lentă a infrastructurii de biogaz față de standardele europene. În timp ce Germania a integrat masiv aceste unitate în rețea, România utilizează un număr minim de stații, limitându-se la doar 20 de puncte de producție. Această discrepanță subliniază necesitatea de a valorifica mai eficient resursele organice pentru a contribui la securitatea energetică națională și la reducerea amprentei de metan.