Acționarii companiei Transelectrica au programat pentru data de 9 noiembrie aprobarea Planului de dezvoltare a rețelei electrice de transport pentru perioada 2026-2035. Acest document strategic, cunoscut sub numele de PDRET, cuprinde un portofoliu masiv de 117 lucrări de investiții destinate infrastructurii naționale. Deși valoarea totală a acestor investiții nu a fost făcută publică, planul a primit deja avizul Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) în luna septembrie.
Printre proiectele majore incluse în acest plan de dezvoltare se numără construcția cablului submarin către Georgia și realizarea unui cablu de mare voltaj către Ungaria. Planul vizează modernizarea liniilor și a stațiilor electrice, digitalizarea rețelei și închiderea inelului național de 400 kV. Dintre cele 117 lucrări prevăzute, 25 reprezintă obiective complet noi, menite să crească capacitatea de transport și de interconexiune a sistemului energetic românesc.
Structura acționariatului Transelectrica este dominată de statul român, care deține 58,6% din acțiuni. Restul acțiunilor este împărțit între persoane juridice, cu un pond de peste 28,3%, și persoane fizice, care dețin peste 6,4%. Printre acționarii semnificativi se regăsește Paval Holding, entitate deținută de proprietarii Dedeman și Carrefour, care activează și în dezvoltarea parcurilor solare de pe acoperișuri sau la sol.
Deși gradul de interconectare al României a ajuns la 18,5% în 2024, depășind ținta europeană de 15%, există deficiențe la frontierele cu Ungaria și Bulgaria. ANRE a impus Transelectrica un program de accelerare pentru lucrările nefinalizate, care trebuie transmis în termen de 30 de zile. Autoritatea va monitoriza trimestrial implementarea, punând accent pe utilizarea tehnologiilor moderne, precum monitorizarea dinamică a capacității liniilor (DLR) și conductoarele de înaltă temperatură (HTLS).
George Niculescu, președintele ANRE, a subliniat că planul reprezintă un angajament pentru pregătirea rețelei pentru economia energetică a deceniului următor. Obiectivele principale includ creșterea producției regenerabile, sporirea capacității de stocare și reducerea blocajelor în sistem. „Obiectivul nu trebuie să fie doar ținta UE, ci cât mai mult din capacitatea transfrontalieră”, a declarat acesta, referindu-se la importurile de energie necesare în momentele de vârf.
Implementarea acestui plan de investiții este esențială pentru integrarea României în piața europeană de energie și pentru asigurarea rezilienței sistemului. Proiectele din PDRET traduc angajamentele naționale din Planul european de dezvoltare a rețelei pe zece ani (TYNDP) și Strategia energetică națională. Prin aceste lucrări, se urmărește transportul energiei din zonele cu resurse regenerabile către zonele de consum și reducerea congestiilor din rețea.