Comitetul Național pentru Situații de Urgență a decis prelungirea stării de alertă privind funcționarea Centralei Nucleare de la Cernavodă pentru încă 30 de zile. Decizia, publicată în Monitorul Oficial în cursul nopții, confirmă faptul că ambele reactoare, Unitățile 1 și 2, vor rămâne oprite și în luna noiembrie 2026. Această măsură este luată pe fondul riscului persistent de criză în alimentarea cu energie electrică în țară.
Motivul principal pentru menținerea oprimirii centralei este nivelul scăzut al Dunării la intrarea în țară, care afectează procesul de răcire. În luna octombrie, nivelul apei a scăzut dramatic, ajungând la minus 259 cm, ceea ce înseamnă că se află la doar 3 centimetri distanță de limita absolută de siguranță operațională de minus 262 cm. Din acest motiv, reactoarele nu pot fi repuse în funcțiune pe parcursul lunii noiembrie.
Situația energetică este agravată de lipsa rezervelor de putere și de energie necesare pentru echilibrarea sistemului în perioadele de vârf de consum. Pentru a preveni o criză, Transelectrica S.A. a primit instrucțiuni să ia toate măsurile necesare pentru asigurarea funcționării Sistemului Electroenergetic Național. Aceste măsuri includ creșterea producției din toate sursele disponibile, asigurarea importurilor de energie sau reducerea consumului de electricitate.
Această hotărâre vine într-un moment în care ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, se exprima optimist cu privire la posibilitatea repornirii unui reactor. Acesta estimase că, dacă prognozele se mențin, un reactor ar putea porni în jurul datei de 15 noiembrie. Totuși, nota de fundamentare a hotărârii CNSU indică faptul că prognoza debitului Dunării nu oferă o perspectivă suficient de sigură pentru repornirea nici măcar a unei unități.
Oprită din cauza secetei severe, Unitatea 1 a fost oprită controlat pe 28 iulie 2026, iar Unitatea 2 pe 13 august 2026. Pe lângă problema debitului de apă, producția de energie este afectată și de alți factori sezonieri. Lipsa precipitațiilor reduce aportul hidroelectric, în timp ce scurtarea zilelor și nebulozitatea afectează producția de energie fotovoltaică, forțând România să apeleze masiv la importuri pentru a acoperi deficitul de energie.
Evoluția debitului Dunării este un factor critic pentru funcționarea reactoarelor de la Cernavodă, deoarece apa este esențială pentru sistemul de răcire. Când nivelul apei scade sub pragurile de siguranță, unitățile nucleare trebuie oprite pentru a evita incidente tehnice. Această dependență de resursele hidrologice face ca sectorul energetic să fie vulnerabil în perioadele de secetă prelungită, afectând stabilitatea întregului sistem național.