Debitul Dunării la intrarea în România, pe secțiunea Baziaș, va intra într-o perioadă de creștere pe parcursul săptămânii viitoare. Conform noilor prognoze publicate de Institutul Național de Hidrologie, fluviul va ajunge la o valoare de 1.800 de metri cubi pe secundă. Totuși, această prognoză indică faptul că nivelul apei va rămâne sub media multianuală înregistrată pentru luna noiembrie, care este de 4.700 de metri cubi pe secundă.
În zona de aval a Porților de Fier, prognoza hidrologică indică o tendință similară de creștere a debitelor. Există însă o singură excepție menționată în raportul de la Institutul Național de Hidrologie, și aceasta este prima zi a intervalului de prognoză. În acest moment specific, debitele vor rămâne relativ staționare pe sectorul cuprins între Cernavodă și Tulcea, înainte de a intra în noua etapă de creștere a volumului de apă.
Analizând prognoza trimestrială pentru luna noiembrie, specialiștii au oferit intervale de variație pentru debitul fluviului. Hidrologii au estimat că debitul maxim va atinge valoarea de 2.000 de metri cubi pe secundă. Pe de altă parte, debitul minim prognozat pentru această lună este de 1.400 de metri cubi pe secundă. Aceste cifre subliniază continuitatea unui regim hidrologic cu valori relativ scăzute pentru perioada actuală.
Situația debitului scăzut al Dunării a avut deja consecințe directe asupra infrastructurii energetice naționale în perioada de vară. Din cauza nivelului scăzut al fluviului, care a atins în această vară cele mai mici valori din istorie, au fost necesurate măsuri de ajustare. În luna august, cele două reactoare ale centralei de la Cernavodă au fost închise, afectând capacitatea de producție a sistemului energetic.
Această oprire a reactoarelor de la Cernavodă este critică, deoarece acestea asigurau aproximativ 20% din producția totală de energie electrică a României. Scăderea debitului Dunării reprezintă un factor de risc pentru stabilitatea furnizării de energie, deoarece nivelul apei influențează direct funcționarea reactoarelor. Monitorizarea constantă a debitelor de pe secțiunile cheie rămâne esențială pentru planificarea energetică națională.
Monitorizarea debitelor fluviilor este un proces continuu realizat de autoritățile hidrologice pentru a evalua riscurile de secetă sau inundații. În România, datele colectate de la stațiile de măsură sunt fundamentale pentru gestionarea resurselor de apă și pentru asigurarea funcționării unităților de producție de energie care depind de fluxul de apă pentru răcire.