Comitetul interministerial Bala a aprobat luni raportul final care stabilește soluțiile necesare pentru asigurarea apei de răcire a reactoarelor de la centrala nucleară de la Cernavodă. Această decizie vizează atât funcționarea actuală, cât și planurile de extindere a capacității centralei la patru unități. Raportul a fost validat în urma Deciziei prim-ministrului nr. 278/2026, fiind elaborat pentru a răspunde provocărilor cauzate de debitele foarte scăzute ale Dunării înregistrate în acest an.
Pe termen scurt, autoritățile propun mobilizarea unui aport suplimentar de apă la priza de răcire a centralei, dacă situația va impune acest lucru. O măsură importantă este continuarea lucrărilor de dragaj pe Dunărea Veche, acțiune care are scopul de a crește debitul pe acest braț al fluviului. Această intervenție este gândită să îmbunătățească simultan condițiile de navigație și să faciliteze circulația peștilor în zona respectivă.
Comitetul a prezentat, de asemenea, indicatorii tehnico-economici actualizați ai proiectului Bala II, care vor urma să fie avizați și aprobați conform procedurilor legale. Autoritățile recomandă ca atât proiectul, cât și procedura de licitație să ia în calcul debitele foarte scăzute înregistrate în 2026. Planul include redistribuirea unei părți din debitul Dunării către brațul Dunărea Veche și identificarea unor soluții specifice pentru zona stâncii Pârjoaia.
Pentru viitor, proiectarea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă trebuie să țină cont de condițiile hidrologice observate în 2026. Pe termen lung, se vor analiza soluții suplimentare pentru asigurarea apei în canalul de alimentare al centralei, astfel încât răcirea reactoarelor să fie garantată și în perioadele cu debite reduse. Raportul prevede continuarea coordonării între instituțiile implicate, utilizând date comune și modelări hidraulice pentru a integra cerințele fiecărei entități.
Proiectul Bala II reprezintă o componentă strategică pentru gestionarea resurselor de apă în zona Dunărei, fiind esențial pentru echilibrul dintre necesitățile energetice și cele de navigație. Prin actualizarea acestui proiect, se urmărește o integrare mai bună a intervențiilor de pe Dunăre, asigurând în același timp că infrastructura de răcire a centralei nucleare rămâne funcțională chiar și în condiții de secetă extremă sau debite de apă neobișnuit de mici.
Gestionarea resurselor de apă și a infrastructurii energetice rămâne un subiect critic pentru stabilitatea economică, având un impact direct asupra securității furnizării de energie. În contextul fluctuațiilor de debit ale fluviilor și al necesităților de răcire ale reactoarelor, coordonarea între autoritățile de apă și cele de reglementare energetică devine un factor determinant pentru continuitatea producției la Cernavodă.