Seceta severă care afectează cursul Dunării a determinat Nuclearelectrica să propună o rectificare a bugetului pentru anul 2026. Scăderea debitului fluvial a impus oprirea controlată a reactoarelor 1 și 2 de la Cernavodă pentru a asigura siguranța nucleară. Conducerea companiei a anunțat că, deși profitul va fi afectat de această criză hidrologică fără precedent, planurile de investiții rămân sigure și nu vor fi modificate.
Directorul general al Nuclearelectrica, Mihai Gioară, a explicat că decizia de a opri unitățile a fost luată pentru a proteja marginea de securitate nucleară. Din cauza nivelului scăzut al apei, reactoarele nu au putut funcționa în condiții optime de răcire. Compania estimează că ambele unități vor fi repuse în funcțiune la data de 1 noiembrie 2026, în funcție de prognozele hidrologice pe termen lung.
Impactul financiar este semnificativ, deoarece Nuclearelectrica a propus acționarilor o scădere a profitului brut estimat cu 41,5% față de bugetul inițial. Veniturile totale sunt prognozate să scadă cu 14,9%, în timp ce cheltuielile totale vor crește cu 3,6%. În urma acestei rectificări, profitul brut estimat pentru exercițiul 2026 este de aproximativ 1,4 miliarde lei, iar profitul net este de 1,2 miliarde lei.
Directorul financiar, Daniel Adam, a subliniat că această situație nu afectează gradul de îndatorare al companiei. Chiar dacă producția de energie electrică este estimată să scadă cu aproximativ 25,7%, Nuclearelectrica își menține o profitabilitate ridicată. Proiectele majore, precum retehnologizarea Unității 1 și a Unităților 3 și 4, vor continua conform calendarului stabilit, fiind susținute de rezervele de numerar și de finanțările deja contractate.
Pentru a proteja interesele companiei, Nuclearelectrica a notificat toți partenerii contractuali cu privire la aplicarea clauzei de forță majoră. Mihai Gioară a declarat că scopul este ca acest eveniment să rămână un caz singular în istoria operațională a producătorului. Compania caută, în paralel, soluții pentru a asigura redundanța alimentării cu apă și a reduce riscul unor opriri viitoare cauzate de episoade de secetă severă.
Centrala nucleară de la Cernavodă deține o capacitate instalată de aproximativ 700 MW pentru fiecare reactor, asigurând circa o cincime din producția națională de energie electrică. Nuclearelectrica este o companie controlată de stat prin Ministerul Energiei, deținând 82,49% din acțiuni. Menținerea funcționării acestor unitate este critică pentru stabilitatea sistemului energetic național, în contextul în care seceta afectează și capacitatea hidrocentralelor de la Porțile de Fier.