Sari la conținut
Preț mediu PZU 350,75 lei/MWh Creștere: 2,14%
Producție SEN 5.062 MW Scădere: 1,08%
Consum SEN 5.270 MW Creștere: 0,42%
Sold import 207 MW
Prețul Energiei Prețul Energiei
România 3 min citire

Plan de urgență pentru centrala de la Cernavodă: cum va fi asigurată apa de răcire în perioadele de secetă

Autoritățile au aprobat un raport cu soluții pentru asigurarea debitului de apă necesar funcționării reactoarelor, inclusiv pentru noile unități 3 și 4.

Plan de urgență pentru centrala de la Cernavodă: cum va fi asigurată apa de răcire în perioadele de secetă
Foto: Jurnalul / jurnalul.ro

Comitetul interministerial Bala – Cernavodă a aprobat raportul final care stabilește soluțiile necesare pentru ca centrala nucleară de la Cernavodă să dispună de apă de răcire și în anii cu secetă. Planul este conceput pentru a susține funcționarea reactoarelor, inclusiv în contextul viitoarei extinderi a centralei, când aceasta va dispune de patru unități de producție. Măsurile vizează atât necesarul de apă pentru procesul tehnologic, cât și menținerea condițiilor de navigație pe Dunăre.

Această decizie vine după un eveniment critic de la sfârșitul lui iulie, când ambele reactoare au fost oprite pentru prima dată din cauza nivelului scăzut al Dunării. Unitatea 1 a fost oprită controlat pe 28 iulie, iar Unitatea 2 pe 30 iulie, moment în care debitul fluviului era de doar 1.650 de metri cubi pe secundă. Această valoare este de aproape trei ori mai mică decât media multianuală pentru luna iulie, care este de 4.750 de metri cubi pe secundă.

Problema principală este identificată la bifurcația dintre Dunărea Veche și brațul Bala, unde apa se împarte în prezent în proporție de 85% către brațul Bala și doar 15% către Dunărea Veche. Când debitul total al fluviului scade drastic, cantitatea de apă care ajunge pe Dunărea Veche devine insuficientă pentru priza de răcire a centralei. Pentru remediere, planul pe termen scurt prevede un aport suplimentar de apă la priză și continuarea dragării Dunării Vechi pentru creșterea debitului.

Pe termen mediu, este propus proiectul Bala II, care trebuie să țină cont de debitele extrem de scăzute estimate pentru anul 2026. Acest proiect are scopul de a asigura apă suficientă pentru toate cele patru reactoare, de a menține navigația și de a facilita circulația peștilor prin redistribuirea debitelor. Pe termen lung, autoritățile recomandă ca proiectarea reactoarelor 3 și 4 să integreze situația hidrologică actuală, analizând soluții suplimentare pentru canalul de alimentare.

Pentru perioada actuală, au fost pregătite măsuri de urgență, precum construirea unui dig temporar pe Dunărea Veche pentru devierea apei și utilizarea sistemelor de pompare cu capacitate de cel puțin 6,5 metri cubi pe secundă. Hidroelectrica ar putea suplimenta debitul Dunării cu aproximativ 50-100 de metri cubi pe secundă, în funcție de volumele disponibile în lacurile de acumulare. Totodată, se continuă dragarea în zona Caragheorghe-Turcescu, la confluența cu Gura Bala.

Centrala nucleară de la Cernavodă deține un rol strategic în sistemul energetic național, fiind responsabilă pentru producția a aproximativ 20% din electricitatea consumată în România. Dependența de debitul Dunării pentru procesul de răcire face ca stabilitatea hidrologică a fluviului să fie direct legată de securitatea energetică a țării, motiv pentru care gestionarea brațelor Dunărei este o prioritate pentru autorități.

Cifre cheie

Date ilustrative, pentru previzualizare — nu date live.

Preț mediu PZU 350,75 lei/MWh Creștere: 2,14%
Producție SEN 5.062 MW Scădere: 1,08%
Consum SEN 5.270 MW Creștere: 0,42%
Sold import 207 MW

Mixul energetic curent (SEN)

Sursă Producție Pondere
Cărbune 1.116 MW 22,05%
Hidrocarburi 1.200 MW 23,71%
Hidro 1.177 MW 23,25%
Nuclear 0 MW 0,00%
Eolian 1.481 MW 29,26%
Fotovoltaic 30 MW 0,59%
Biomasă 58 MW 1,15%

Date ilustrative, în forma unei citiri reale Transelectrica (harta SEN) — nu o citire live.

Surse

Sursa: Jurnalul

Tot în România