Există șanse ca cel puțin unul dintre reactoarele Centralei Nucleare de la Cernavodă să fie repornit la începutul lunii viitoare. Această posibilitate a fost menționată de Cristian Bușoi, fost secretar de stat în Ministerul Energiei, care a subliniat că reluarea funcționării va ajuta la calmarea situației de pe piața de energie. Totuși, acesta a precizat că această acțiune nu va genera o scădere imediată a prețurilor la electricitate pentru consumatori.
Cristian Bușoi explică faptul că prețurile energiei electrice sunt relativ aliniate cu valorile de la nivelul regiunii și la nivel european, fiind determinate de piața zilei următoare. Din acest motiv, chiar dacă producția de la Cernavodă crește, prețurile nu vor scădea automat. Fostul secretar de stat a indicat că piața rămâne influențată de dinamica europeană, ceea ce limitează impactul direct al repornirii unei singure unitate de producție asupra costurilor finale.
Volatilitatea prețurilor în România este legată de modul în care se tranzacționează electricitatea, în special prin intermediul PZU, piața zilei de mâine. Cristian Bușoi a menționat că, atâta timp cât o parte importantă din energie se licitează pe PZU și nu se trece către contracte pe termen lung, instabilitatea va persista. Această piață funcționează prin licitarea cantităților pe intervale de 15 minute sau pe intervale orare pentru ziua următoare, influențând tarifele de achiziție pentru prosumatori.
Unitatea 1 a fost oprită pe 28 iulie 2026 din cauza nivelului scăzut al Dunării, urmată de închiderea unității 2 pe 13 august 2026. Mihai Laurențiu Gioară, directorul general al Societății Naționale Nuclearelectrica, a explicat că această perioadă de oprire controlată este utilizată pentru lucrări de mentenanță. Scopul este de a identifica soluții care să reducă impactul unor astfel de situații în viitor, asigurând în același timp securitatea nucleară a întregului complex.
Mihai Laurențiu Gioară a asigurat că funcțiile de securitate nucleară sunt garantate constant, indiferent dacă reactoarele sunt în operare sau în stare oprită. Operatorul utilizează această pauză pentru a crește reziliența sistemului, așteptând ca nivelul Dunării să permită repornirea în siguranță. În prezent, echipa de experți consultă soluții pe termen mediu și lung pentru a gestiona mai bine impactul debitului scăzut al fluviului asupra producției de energie.
În contextul acestor evoluții, Ministerul Energiei se pregătește pentru perioada de iarnă. Ministrul Energiei urmează să discute cu omologii din UE despre asigurarea aprovizionării cu gaze și energie electrică pentru iarna 2026-2027. Această coordonare europeană este esențială pentru gestionarea stabilității energetice într-un context în care producția internă de la Cernavodă a fost afectată de condițiile hidrologice ale Dunării.