Situația energetică din România este marcată de incertitudini, pe măsură ce posibilitatea de repornire a centralelor de la Cernavodă este amânată. O nouă prelungire a măsurii de funcționare limitată a fost aprobată până pe 30 noiembrie, indicând dificultățile de a relua producția nucleară. Acest scenariu este alimentat de prognozele privind regimul pluviometric și de deficitul de apă care afectează nivelul de hidraulicitate necesar pentru operare.
Problema principală este cauzată de debitul extrem de redus al Dunării, care a impus oprirea unităților de la CNE Cernavodă pentru a respecta procedurile de siguranță nucleară. Conform documentelor, unitatea U1 a fost oprită pe 28.07.2026, iar unitatea U2 a fost scoasă din funcțiune pe 13.08.2026. Prognoza debitului Dunării la intrarea în țară nu oferă siguranța necesară pentru repornirea cel puțin unei unități de la CNE Cernavodă în luna noiembrie.
Pe lângă lipsa apei, prognozele pentru luna noiembrie indică o scădere a aportului de energie fotovoltaică din cauza nebulozității ridicate și a scurtării perioadei diurne. Producția eoliană este estimată între un minim de 50 MW și un maxim de 1.200 MW, însă în prima săptămână a lunii noiembrie se așteaptă valori mai mici, cu un minim de 800 MW. În același timp, grupurile pe cărbune pot funcționa doar cu maximum 1.200 MW, având rezerve de combustibil limitate.
Consumul de energie electrică la vârful de sarcină de seară este estimat la până la 8.500 MW pentru luna noiembrie, valoare care poate fi depășită dacă temperaturile scad semnificativ. Vulnerabilitatea sistemului este agravată de o criză regională care limitează posibilitățile de import. În Bulgaria, la Kozlodui, se prevede reducerea producției cu 1.000 MW, în timp ce în Ungaria, la Paks, și în Cehia, la Temelin, sunt programate retrageri de grupuri nucleare care vor reduce aportul de energie.
Ministerul Energiei avertizează că există un risc real de a ajunge la o situație de criză în alimentarea cu energie electrică. Lipsa rezervelor de putere pentru echilibrarea sistemului la orele de vârf poate avea consecințe economice și sociale grave. Analiza evidențiază imposibilitatea echilibrării corespunzătoare a sistemului electroenergetic, ceea ce poate afecta funcționarea sigură a sistemului energetic național și poate perturba piețele cuplate de energie electrică din Europa Continentală.
Această instabilitate apare într-un context în care piețele de mărfuri sunt deja supuse unor presiuni externe. În perioada recentă, prețul petrolului a cunoscut o tendință de creștere, barilul Brent depășind pragul de 117 dolari după atacuri în Strâmtoarea Ormuz. Această evoluție a prețurilor la combustibilii fosili adaugă un strat suplimentar de complexitate asupra securității energetice globale și a costurilor de producție.