Autoritățile pregătesc prelungirea măsurilor de siguranță energetică până la data de 30 noiembrie, într-un context marcat de incertitudinea privind funcționarea reactoarelor de la Cernavodă. Din cauza secetei care a afectat sursele de apă de răcire, ambele unități ale centralei nucleare sunt oprite. Transelectrica, operatorul sistemului energetic național, va putea limita consumul marilor consumatori industriali și poate stopa exporturile de energie în cazul unei crize pe piața de profil.
Prognoza debitului Dunării la intrarea în țară indică faptul că nu există perspective sigure pentru repornirea cel puțin unei unități de la CNE Cernavodă în luna noiembrie. Hidrologii estimează că debitul va fi staționar la 1.300 mc/s în următoarele cinci zile, urmat de o creștere până la 1.400 mc/s. Totuși, în luna octombrie, debitul maxim estimat este de 1.600 mc/s, în timp ce cel minim poate ajunge la 1.200 mc/s.
Situația este agravată de hidraulicitatea foarte scăzută a râurilor din țară, cauzată de precipitațiile deficitare din ultima perioadă. Această stare de fapt afectează direct atât capacitatea de producție a surselor hidroelectrice, cât și posibilitatea de creștere a debitului Dunării în amonte de CNE Cernavodă. În aval de Porțile de Fier, debitele vor fi relativ staționare pe sectorul Gruia - Corabia, înainte de o creștere ușoară pe sectorul Tr. Măgurele - Tulcea.
Pe râurile interioare, debitele medii zilnice vor rămâne, în general, la niveluri staționare. Există însă o scădere a debitelor în prima zi a intervalului de prognoză pe râurile din bazinele hidrografice Olt superior și mijlociu, Vedea, Argeș, Ialomița, Siret, Prut și pe cele din Dobrogea. Această scădere de debit este critică, având în vedere că cele două reactoare de la Cernavodă asigurau aproximativ 20% din energia dispecerizabilă a țării.
În ceea ce privește regimul hidrologic general, valorile estimate pentru luna octombrie 2026 sunt îngrijorătoare. Pe unele râuri, debitele se vor situa între 30% și 50% din mediile multianuale lunare, în timp ce pe râurile din bazinele hidrografice Râmnicu Sărat, Bârlad și pe cele din Dobrogea, acestea vor fi chiar sub pragul de 30%. Această lipsă de apă pune presiune pe întregul sistem de furnizare a energiei.
Oprită din cauza debitelor scăzute, care au atins valori istorice minime în timpul verii, centrala nucleară de la Cernavodă reprezintă un pilon esențial pentru stabilitatea rețelei. Capacitatea de producție a acestor unitate este vitală pentru menținerea echilibrului între cererea de energie și oferta de pe piață, în special în perioadele când producția hidroelectrică este limitată de condițiile hidrologice nefavorabile.