Situația energetică din România este marcată de incertitudini majore, existând riscul ca unitățile de la CNE Cernavodă să nu poată fi repornite nici în luna noiembrie. Această posibilitate apare în contextul prelungirilor succesive ale măsurilor de gestionare a sistemului, care au fost inițial aprobate pentru 31 august, ulterior pentru 30 septembrie și apoi până la 31 octombrie. Acum, se pregătește o nouă prelungire a măsurilor până la data de 30 noiembrie.
Cauza principală a indisponibilității centralei nucleare este debitul extrem de redus al Dunării, înregistrat în perioada iulie – octombrie. Din cauza acestui fenomen, unitățile au fost oprite în condiții de siguranță conform procedurilor nucleare, U1 fiind oprită pe 28.07.2026, iar U2 pe 13.08.2026. Prognoza debitului Dunării la intrarea în țară nu oferă o perspectivă sigură pentru reluarea funcționării cel puțin unei unități de la CNE Cernavodă în luna următoare.
Pe lângă problema debitului de apă, prognozele meteorologice pentru noiembrie indică o scădere a aportului de energie fotovoltaică din cauza nebulozității ridicate și a scurtării perioadei diurne. În același timp, hidraulicitatea pe râurile din țară rămâne foarte scăzută din cauza precipitațiilor deficitare, afectând producția hidroelectrică. Pentru luna noiembrie, se estimează că la vârful de sarcină de seară consumul de energie electrică poate atinge valori de până la 8.500 MW, cifra putând fi depășită dacă temperaturile vor scădea semnificativ.
Adecvarea sistemului energetic național este afectată și de limitările altor surse de producție. Grupurile pe cărbune pot funcționa cu un maximum de 1.200 MW, dar rezervele de combustibil sunt limitate, iar funcționarea lor este concentrată în zilele lucrătoare. Producția eoliană este estimată la un maxim de 1.200 MW, însă în prima săptămână a lui noiembrie sunt așteptate valori mai mici, cu un minim de 800 MW, sub rezerva preciziei prognozelor disponibile.
Instabilitatea este agravată de situația centralelor nucleare din regiune, care vor avea reduceri de producție programate. În Bulgaria, la Kozlodui, producția scade cu aproximativ 1000 MW, iar în Ungaria, la Paks, reducerile variază între 500 MW și 1000 MW în diverse perioade. Totodată, în Cehia, la Temelin, este programată o retragere din exploatare a unui grup nuclear care va reduce producția cu aproximativ 1000 MW până la sfârșitul anului.
Analiza Ministerului Energiei evidențiază o vulnerabilitate majoră în orele de vârf, între 17:00 și 21:00, din cauza deficitului de producție dispecerizabilă și a limitării importurilor. Există un risc ridicat de criză în alimentarea cu energie electrică, ceea ce poate duce la consecințe economice și sociale grave. Lipsa rezervelor de putere poate afecta funcționarea sigură a sistemului și poate perturba piețele cuplate de energie electrică din Europa Continentală.