România are șanse reale de a redeveni exportator net de electricitate până în anul 2027 și de a se apropia de independența energetică. Această evoluție depinde însă de respectarea calendarului de funcționare pentru proiectele hibride, centralele pe gaze de la Mintia și Iernut, precum și pentru extracția gazelor din Marea Neagră. În prezent, sistemul energetic național traversează un sezon rece dificil, fiind afectat de oprirea reactoarelor de la Cernavodă și de scăderea debitului Dunării.
Situația actuală a generat șocuri de preț pe piața energetică, reflectând pierderea surselor de producție constantă și ieftină. Pe 28 octombrie, prețul mediu pentru ziua următoare în România a atins aproximativ 311 euro pe megawatt-oră, fiind cel mai ridicat din cele 34 de piețe europene monitorizate. În intervalul de seară, între 21:15 și 21:30, prețul la București a urcat peste 434 de euro pe megawatt-oră, depășind semnificativ nivelurile din Germania sau Franța.
Proiectul de la Mintia, construit de Mass Global, reprezintă o speranță majoră pentru siguranța sistemului în lunile reci. Această centrală în ciclu combinat pe gaze are o capacitate proiectată de circa 1.700 de megawați și o investiție de aproximativ 1,4 miliarde de euro. Prima turbină a început deja să trimită energie în rețea pe 15 octombrie, iar până la sfârșitul anului se estimează că aproximativ 1.000 de megawați vor fi disponibile pentru sistemul național.
Pe lângă Mintia, centrala de la Iernut, cu o capacitate de 430 de megawați, este un alt element esențial pentru echilibrul rețelei. Deși proiectul a fost întârziat cu aproximativ cinci ani, intrarea în funcțiune este probabilă în prima parte a anului 2027. Aceste unități de producție nu au rolul de a ieftini energia, ci de a acoperi orele de vârf de seară, când România este obligată să importe electricitate la prețuri foarte mari din cauza lipsei de capacitate locală.
Ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, a propus conectarea a 5.800 de megawați noi de producție până la sfârșitul anului 2027, combinând sursele regenerabile cu cele care funcționează indiferent de vreme. O schimbare de abordare importantă este menținerea în funcțiune a centralelor pe cărbune până când există capacitate nouă pentru înlocuirea lor. Totodată, se pune accent pe proiecte de stocare prin baterii și centrale hidro cu acumulare prin pompaj pentru a reduce importurile scumpe.
Evoluția sistemului energetic este strâns legată de capacitatea de transport a rețelei de distribuție. În prezent, România produce surplus de energie solară la prânz, dar rețeaua nu poate prelua întregul volum, ceea ce duce la pierderi de eficiență. Transelectrica gestionează un plan de investiții de peste 2 miliarde de euro pe o perioadă de zece ani, însă viteza de modernizare a infrastructurii rămâne critică pentru a permite racordarea proiectelor private de mari dimensiuni.
Problema debitului scăzut al Dunării a fost identificată de mult ca un risc pentru funcționarea reactoarelor de la Cernavodă. Deși se știe de peste 23 de ani că nivelul apei poate afecta răcirea instalațiilor nucleare, soluțiile tehnice pentru a preveni repetarea acestor situații în anii secetoși rămân o urgență națională pentru stabilitatea furnizării de electricitate.