Sistemul Energetic Național (SEN) traversează o perioadă de vulnerabilitate accentuată în prag de iarnă, fiind menținut în stare de alertă. Guvernul a declarat această stare de alertă, semnalând dificultăți în menținerea echilibrului dintre cerere și ofertă. Această situație este cauzată de un cumul de factori structurali și conjuncturali care pun sub presiune stabilitatea rețelei naționale pe parcursul sezonului rece.
Principala problemă identificată este deficitul de energie în bandă, necesară pentru acoperirea vârfurilor de consum. Deși sursele regenerabile precum fotovoltaicele sau energia eoliană sunt disponibile, acestea nu pot asigura stabilitatea atunci când lipsesc. Lipsa temporară a producției nucleare de la Cernavodă privează sistemul de un aport esențial de circa 1.400 MW, iar aportul Hidroelectrica este redus din cauza secetei hidrologice din vară și toamnă.
Proiectele majore de termoficare pe gaz întâmpină întârzieri care afectează capacitatea de stabilizare a sistemului. Noua centrală de la Iernut nu a intrat încă în funcțiune comercială, după o întârziere de 5 ani, iar la Complexul Energetic Mintia, deși s-a livrat un prim lot de 135 MW în regim de teste, grupul de 1.700 MW este departe de capacitatea nominală. Aceste întârzieri obligă România să importe masiv energie în orele de vârf.
Pe piața electrică, cotațiile de pe Piața pentru Ziua Următoare (PZU) administrată de OPCOM au atins recent niveluri de 330 euro/MWh. În paralel, la nivelul gazelor naturale, prețurile spot monitorizate la Bursa Română de Mărfuri (BRM) indică o presiune ridicată, cu cotații de aproximativ 450–455 lei/MWh. Deși stocurile de gaze sunt la 87%, costurile de achiziție rămân ridicate, reflectând riscurile comerciale și costurile de înmagazinare.
Situația prețurilor la energie poate avea impact direct asupra consumatorilor și companiilor. Deși plafonarea prețurilor la gaze și energie pentru populație este menținută până în primăvară, noile reglementări ANRE pregătesc terenul pentru creșteri ale facturilor la încălzire, estimate cu până la 60–67% primăvara viitoare. Marea industrie trebuie să plătească prețuri de piață, ceea ce poate genera dificultăți de aprovizionare fără contracte pe termen lung.
Evoluția piețelor de energie din România este strâns corelată cu dinamica regională și cu disponibilitatea infrastructurii de import. În perioadele de vârf de consum, dependența de importuri poate pune la limită capacitatea rețelei de transport. Stabilitatea sezonului rece va depinde în mare măsură de reușita testelor tehnice de la Mintia și de debitul râurilor necesar pentru reluarea producției la Cernavodă.