România traversează cel mai dificil sezon rece pentru sistemul său energetic din ultimul deceniu, conform unei analize realizate de Frames. Situația este agravată de faptul că ambele reactoare de la Cernavodă sunt oprite de aproape trei luni, pierzând capacitatea care asigura aproximativ o cincime din electricitatea țării. În același timp, seceta a scăzut nivelul Dunării, afectând răcirea instalațiilor, și a redus producția hidrocentralelor, menținând Sistemul Electroenergetic Național în stare de alertă.
Lipsa producției nucleare și reducerea capacității hidroelectrice au dus la prețuri record pe piața angro. Pentru energia livrată pe 28 octombrie, prețul mediu din Piața pentru Ziua Următoare de la București a ajuns la aproximativ 311 euro pe MWh, fiind cel mai ridicat dintre cele 34 de piețe europene monitorizate. În Germania prețul a fost de circa 249 de euro pe MWh, iar în Franța de circa 253 de euro pe MWh. În orele de vârf, între 21:15 și 21:30, prețul în România a depășit pragul de 434 de euro pe MWh.
O soluție pentru reducerea dependenței de importuri în orele de vârf este intrarea în funcțiune a centralei pe gaze de la Mintia, dezvoltată de grupul Mass Global. Proiectul, cu o investiție de circa 1,4 miliarde de euro și o capacitate de 1.700 MW, a început să trimită energie în rețea pe 15 octombrie. Se estimează că până la sfârșitul anului se va integra o capacitate de aproximativ 1.000 MW, ceea ce ar reprezenta aproape 12% din capacitatea funcțională actuală a sistemului național.
Deși centrala de la Mintia va stabiliza sistemul, prețul energiei produse va depinde de costul gazelor naturale și al certificatelor de carbon. În acest context, ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, și-a asumat conectarea la rețea a 5.800 MW de noi capacități până la sfârșitul anului 2027. Această țintă include surse regenerabile și unități care pot produce indiferent de condițiile meteorologice, menținând în funcțiune centralele pe cărbune până când vor exista alternative de înlocuire.
Sectorul fotovoltaic a cunoscut o creștere rapidă, numărul prosumatorilor depășind 300.000 la începutul anului, cu o capacitate instalată de aproximativ 3.400 MW. Totuși, pentru a valorifica eficient energia solară și eoliană, Frames estimează că România are nevoie de cel puțin 3.500 MW de capacități de stocare. Proiecte precum cel de la Ogrezeni, dezvoltat de Enery, care va combina 534 MW fotovoltaici cu stocare de peste 1 GWh, sunt esențiale pentru livrarea energiei seara.
Independența energetică a țării depinde critic de capacitatea de transport și stocare a energiei. În prezent, doar 41% dintre proiectele cu aviz tehnic de racordare au fost conectate într-un interval de un an și jumătate, indicând blocaje în rețea. Transelectrica are un plan de investiții de peste două miliarde de euro pentru următorii zece ani, necesar pentru a permite parcurilor hibride și celor solare să funcționeze la capacitate maximă fără a suprasatura liniile de transport.