Comitetul Național pentru Situații de Urgență a dispus prelungirea stării de alertă privind funcționarea Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă pentru o perioadă de 30 de zile. Această decizie, publicată în Monitorul Oficial, vine ca răspuns la riscurile identificate în sistemul național de alimentare cu energie electrică. Autoritățile monitorizează îndeaproape situația pentru a preveni eventuale întreruperi ale furnizării în perioadele critice de consum.
Unul dintre motivele principale ale acestei hotărâri este menținerea unor cote scăzute ale Dunării la intrarea în țară. Nivelul scăzut al apei afectează direct capacitatea de funcționare a centralei, fiind imposibilă repunerea în funcțiune a unităților 1 și 2 ale Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă pe parcursul lunii noiembrie 2026. Această limitare tehnică reduce semnificativ aportul de energie produs local în perioada menționată.
Ministerul Energiei a subliniat că există un risc real de apariție a unei crize în alimentarea cu energie electrică. Această vulnerabilitate este cauzată de lipsa unor rezerve de putere și energie suficiente pentru echilibrarea sistemului la orele de vârf de consum. Fără o gestionare atentă, deficitul de energie poate pune presiune pe stabilitatea întregului sistem electroenergetic național în momentele de cerere maximă.
În ceea ce privește debitul Dunării, specialiștii indică faptul că la secțiunea Baziaș acesta va fi în creștere până la valoarea de 1550 m3/s până pe 4 noiembrie. Totuși, această cifră rămâne mult sub mediile multianuale înregistrate în perioada relevantă. Pentru comparație, media multianuală a lunii octombrie este de 3900 m3/s, în timp ce pentru luna noiembrie aceasta este de 4700 m3/s.
Transelectrica S.A. a anunțat că dispune de toate măsurile necesare pentru a asigura funcționarea Sistemului Electroenergetic Național. Strategia de intervenție include creșterea producției din toate sursele disponibile, asigurarea importurilor sau reducerea consumului, conform prevederilor din hotărârea oficială. Compania va acționa pentru a menține echilibrul între producție și cerere, în condițiile limitărilor impuse de debitul scăzut al fluviului.
Echilibrarea sistemului energetic depinde de capacitatea de a compensa lipsa producției de la Cernavodă prin alte mecanisme de piață sau tehnice. În perioadele cu debite scăzute ale Dunării, sistemul devine mai sensibil la fluctuațiile de consum, necesitând o coordonare strictă între producători și operatorul de sistem pentru a evita colapsul rețelei în momentele de vârf.