Comitetul Național pentru Situații de Urgență (CNSU) a decis prelungirea stării de alertă privind funcționarea Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă pentru o perioadă de 30 de zile. Această măsură a fost luată deoarece debitul Dunării rămâne semnificativ sub mediile istorice, ceea ce afectează procesul de răcire al centralei. Ministerul Energiei a confirmat publicarea în Monitorul Oficial a hotărârii prin care se impune această extensie a stării de alertă în condiții de dificultate hidrologică.
Autoritățile avertizează că există un risc persistent de dificultăți în alimentarea cu energie electrică, în special la orele de vârf. Această situație apare din cauza rezervelor insuficiente necesare pentru echilibrarea sistemului energetic național. Transelectrica a anunțat că va implementa măsuri pentru menținerea funcționării Sistemului Electroenergetic Național, inclusiv creșterea producției din sursele disponibile, asigurarea importurilor de energie și, în cazul în care va fi necesar, reducerea consumului de electricitate.
Nivelul Dunării la intrarea în țară, în secțiunea Baziaș, este mult sub mediile multianuale. Prognozele hidrologice indică faptul că, până la 4 noiembrie, debitul ar putea ajunge la 1.550 de metri cubi pe secundă. Totuși, această valoare este mult sub media de aproximativ 3.900 de metri cubi pe secundă pentru luna octombrie și sub 4.700 de metri cubi pe secundă pentru luna noiembrie. În acest interval, vor continua lucrările de intervenție în regim de urgență pentru asigurarea debitelor necesare.
Există o discrepanță între estimările oficiale și declarațiile ministrului Energiei, Dumitru Chisăliță, privind repornirea reactoarelor. În hotărârea CNSU se menționează imposibilitatea repunerii în funcțiune a ambelor unități în cursul lunii noiembrie 2026. Pe de altă parte, Dumitru Chisăliță a estimat că unul dintre reactoare ar putea fi repornit în jurul datei de 15 noiembrie, dacă prognozele privind debitul Dunării se mențin. Oficialul a subliniat că evoluția debitului rămâne factorul decisiv pentru acest calendar.
Indisponibilitatea centralei pune o presiune majoră pe sistemul energetic, având în vedere că Cernavodă asigura aproximativ 20% din producția de energie electrică a României înainte de oprire. Unitatea 1 a fost oprită pe 28 iulie, iar centrala funcționează fără producție de la 13 august. Prelungirea stării de alertă este necesară pentru a gestiona riscurile legate de rezervele limitate și pentru a asigura funcționarea în siguranță a întregului sistem în funcție de capacitatea de import și de cererea de energie.
Situația energetică din România este marcată de o volatilitate ridicată a prețurilor. În contextul actual, România a înregistrat cel mai mare preț la energia electrică din Uniunea Europeană, atingând 323 euro/MWh pe piața spot și valori de până la 500 euro în perioadele de seară.