Acționarii Transelectrica sunt convocați pe 9 noiembrie pentru a discuta și aproba Planul de dezvoltare a Rețelei Electrice de Transport (PDRET) pentru perioada 2026-2035. Acest document strategic cuprinde un total de 117 lucrări de investiții, dintre care 25 reprezintă obiective complet noi pentru infrastructura națională. Deși planul a fost deja aprobat de către ANRE la data de 4 septembrie, valoarea totală a investițiilor nu este menționată în documentul public, informațiile financiare aferente lucrărilor din Anexa F-2 nefiind disponibile.
Programul de dezvoltare pune accent pe modernizarea liniilor și a stațiilor electrice, pe digitalizarea rețelei și pe închiderea inelului național de 400 kV. Printre cele mai importante direcții de expansiune se numără creșterea capacității de transport și îmbunătățirea interconectării. Proiectele includ atât un cablu submarin către Georgia, cât și o nouă legătură de înaltă tensiune către Ungaria. Aceste măsuri sunt esențiale pentru integrarea noilor capacități de producție și stocare de energie în sistemul național.
Investițiile vizează și transportul energiei din regiunile cu potențial ridicat pentru resurse regenerabile către zonele de consum, reducând totodată blocajele din rețea. Planul include utilizarea unor tehnologii avansate, precum monitorizarea dinamică a capacității liniilor electrice (DLR) și conductoarele de înaltă temperatură (HTLS). Aceste soluții tehnice sunt menite să permită o creștere a capacității disponibile pentru schimburile de energie, facilitând participarea României la piața europeană de electricitate și sporind siguranța sistemului.
Din cele 117 lucrări prevăzute, 25 sunt proiecte de interes comun și reciproc dezvoltate în cadrul planificării coordonate la nivel european. Printre acestea se regăsește proiectul de rețea inteligentă CARMEN, care utilizează tehnologii de automatizare și control al fluxurilor, precum și interconectarea România-Ungaria. ANRE a solicitat ca Transelectrica să accelereze lucrările nefinalizate, cerând un program de accelerare în termen de 30 de zile, care va face obiectul unui monitorizare trimestrială de către autoritate.
În ceea ce privește interconectarea, România a atins un grad de 18,5% în 2024, depășind ținta europeană de 15%. Totuși, țintele privind capacitatea minimă disponibilă pentru comerțul transfrontalier, fixată la 70% din capacitatea elementelor critice, nu au fost îndeplinite la granițele cu Bulgaria și Ungaria. George Niculescu, președintele ANRE, a subliniat că obiectivul trebuie să fie creșterea capacității de interconectare pentru a permite importurile suplimentare de electricitate atunci când este necesar.
În structura acționariatului Transelectrica, Statul român deține o cotă de 58,6%. Restul acțiunilor sunt distribuite către persoane juridice, cu peste 28,3%, și către persoane fizice, cu peste 6,4%. Un alt acționar important este Paval Holding, companie deținută de proprietarii Dedeman. Această structură de proprietate reflectă mixul de capital public și privat care gestionează infrastructura critică de transport a energiei electrice din țară.