România a înregistrat, în prima jumătate a anului 2026, cele mai mari prețuri la energia electrică pentru populație din Uniunea Europeană, atunci când acestea sunt raportate la puterea de cumpărate a cetățenilor. Datele oficiale publicate vineri, 30 octombrie, de către Eurostat arată că românii au plătit echivalentul a 46,9 standarde ale puterii de cumpărare (SPC) pentru un consum de 100 kWh.
Această poziție de vârf în clasamentul european este urmată de Polonia, care înregistrează un nivel de 41,1 SPC, și de Cehia, cu 34,3 SPC. În partea opusă a clasamentului, cele mai mici costuri raportate la puterea de cumpărare au fost observate în Malta, cu 13,8 SPC, Ungaria, cu 14,7 SPC, și Luxemburg, cu 15,5 SPC. Indicatorul SPC este utilizat de Eurostat pentru a compara prețurile între statele membre, ținând cont de diferențele de venituri și de nivelul general al prețurilor.
În raport cu prima jumătate a anului 2025, prețurile energiei electrice calculate în moneda națională au crescut în România cu 51,6%. Aceasta reprezintă cea mai mare creștere din Uniunea Europeană, depășind semnificativ evoluțiile din Irlanda, cu 19,8%, și din Finlanda, cu 18,4%. În alte state membre, tendința a fost opusă, prețurile scăzând în Danemarca cu 31,7% și în Luxemburg cu 24,1%.
Cauza principală a acestei creșteri majore este încheierea, la data de 1 iulie 2025, a schemei de plafonare a prețurilor la energia electrică pentru consumatorii casnici. După această dată, prețurile au fost dictate de contractele individuale încheiate cu furnizorii, fără reglementări suplimentare. Pentru a proteja persoanele vulnerabile, statul a implementat acordarea unor vouchere de 50 de lei pentru plata facturilor la energie, o măsură aplicată între 1 iulie 2025 și 31 martie 2026.
La nivelul întregii Uniuni Europene, prețul mediu al energiei electrice pentru populație a scăzut ușor, de la 0,29 euro/kWh în a doua jumătate a anului 2025 la 0,28 euro/kWh în prima jumătate a anului 2026. Deși media europeană a scăzut cu 2,2%, Eurostat subliniază faptul că nivelurile actuale rămân mult peste valorile de dinaintea crizei energetice care a început în anul 2022. Ponderea taxelor și impozitelor în factura finală a scăzut ușor, de la 28,9% la 28,4%.
Contextul pieței de energie rămâne unul de monitorizare atentă, în condiții în care Guvernul a prelungit aplicarea unor prevederi legislative care permit Transelectrica să ia măsuri excepționale pe piața de energie. Aceste decizii de reglementare sunt esențiale pentru stabilitatea infrastructurii și a furnizării, având un impact direct asupra costurilor finale pe care consumatorii le suportă în facturile lunare de electricitate.