Comitetul Național pentru Situații de Urgență (CNSU) a decis prelungirea stării de alertă în domeniul energiei pentru încă 30 de zile. Această măsură, stabilită începând cu data de 29 octombrie, a fost oficializată prin Hotărârea nr. 25/2026, care a fost publicată recent în Monitorul Oficial. Decizia vine ca urmare a faptului că reactoarele de la Cernavodă nu pot fi repornite în perioada lunii noiembrie, generând riscuri pentru stabilitatea sistemului energetic național.
Această nouă perioadă de alertă reprezintă a treia prelungire consecutivă a stării de alertă, care fusese declarată inițial la finalul lunii iulie. Din cauza indisponibilității reactoarelor, România se confruntă cu o lipsă de producție internă care afectează direct piața energetică. În consecință, țara este nevoită să apeleze la importuri de energie electrică de la partenerii europeni pentru a acoperi cererea consumatorilor și a menține echilibrul rețelei.
Impactul economic asupra pieței de energie este vizibil prin creșterea semnificativă a costurilor. România a figurat printre cele mai scumpe piețe spot din Europa, înregistrând ieri o medie de 323 euro/MWh. Deși nivelul a scăzut ușor astăzi, prețul rămâne la un nivel extrem de ridicat, fiind evaluat la 258 euro/MWh. Această situație este direct legată de necesitatea de a achiziționa energie din exterior pentru a compensa deficitul de producție locală.
În condiții normale de funcționare, cele două reactoare de la Cernavodă contribuie cu aproximativ 20% la totalul producției de energie electrică din țară. Lipsa acestui aport semnificativ pune presiune pe infrastructura energetică și pe prețurile finale. În acest context, Transelectrica deține autoritatea de a interveni prin tăierea consumului dacă nivelul producției nu va fi suficient pentru a susține cererea de pe piață.
Situația de la centrala nucleară este una de monitorizare atentă, având în vedere importanța strategică a unităților de la Cernavodă pentru securitatea energetică a țării. Capacitatea de producție a reactoarelor este esențială pentru a menține prețurile stabile și pentru a reduce dependența de importurile externe. Fără repornirea acestora, sistemul energetic rămâne vulnerabil la fluctuațiile prețurilor de pe piețele europene și la necesitatea de a gestiona deficitul de energie.
Contextul energetic național este influențat și de alte evoluții, precum creșterea producției de energie de către Hidroelectrica, care a înregistrat o majorare de 10% în primele nouă luni ale anului 2026. Totodată, pentru modernizarea infrastructurii nucleare, Nuclearelectrica a aprobat finanțarea de 800 de milioane de euro oferită de BEI, un pas către rehtehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă.