Consumatorii din România care utilizează centrale pe gaz pentru încălzire ar putea înfrunta o creștere a cheltuielilor în sezonul rece din iarna 2026-2027. Deși prețul gazelor pe piețele europene a cunoscut o evoluție abruptă, tariful reglementat de 0,31 lei/kWh pentru gospodării ar putea rămâne un reper stabil. Totuși, costurile suplimentare ar putea apărea prin alte componente ale facturii, precum serviciile de distribuție, furnizare sau costurile aferente procesului de înmagazinare a combustibilului.
Dumitru Chisăliță, expert în energie și ministrul propus la energie (cabinetul Luca Niculescu), susține că o majorare semnificativă a prețului gazelor pentru populație nu reprezintă scenariul de bază. Expertul, care provine din boardul Romgaz și Transgaz, estimează că costurile de înmagazinare ar putea adăuga aproximativ 4% la prețul actual. O astfel de ajustare ar însemna că pentru fiecare 1.000 kWh consumați, cheltuiala ar putea crește de la 310 lei la 322,40 lei, reprezentând un plus de 12,40 lei.
Impactul financiar asupra gospodăriilor depinde direct de volumul de energie utilizat pentru încălzire. Pentru o locuință care consumă 1.500 kWh lunar, o creștere de 4% ar duce factura de la 465 lei la 483,60 lei, un spor de 18,60 lei. În cazul unui consum mai ridicat, de 2.500 kWh pe lună, factura ar putea trece de la 775 lei la 806 lei, adică o diferență de 31 de lei. Aceste calcule sunt orientative și nu includ eventuale modificări ale tarifelor de distribuție sau ale marjei comerciale.
Situația piețelor europene este mult mai tensionată, contractul Dutch TTF cu livrare în noiembrie atingând 72,5 euro/MWh, după o creștere de 162,9% de la începutul anului. La un curs de 5,3 lei pentru un euro, această cotație echivalează cu aproximativ 384 de lei/MWh, ceea ce înseamnă circa 0,384 lei/kWh. Claudiu Cazacu, consultant de strategie la XTB România, menționează că aceste valori de piață nu sunt direct comparabile cu tariful casnic reglementat, deoarece acesta include mecanisme specifice de protecție și alte costuri.
Cererea de gaze din România este anticipată să crească semnificativ în perioada noiembrie 2025 – martie 2026. Estimările Transgaz indică o creștere de aproximativ 0,8–1 miliard de metri cubi față de consumul de 6,46 miliarde de metri cubi înregistrat anterior. Această evoluție este cauzată de nevoile de încălzire și de dezvoltarea capacităților de consum, precum pornirea centralei de la Mintia sau extinderea rețelelor de distribuție, ceea ce va pune presiune pe depozitele de stocare.
Evoluția pe termen lung a securității energetice va fi influențată de proiectul Neptun Deep din Marea Neagră, dezvoltat de OMV Petrom și Romgaz. Primele gaze sunt estimate să fie extrase în prima jumătate a anului 2027, cu o producție care ar putea ajunge la 8 miliarde de metri cubi anual la capacitate maximă. Deși acest proiect va reduce necesarul de importuri, efectele sale asupra prețurilor pentru consumatorii casnici vor fi vizibile abia după atingerea nivelului de platou în trimestrul al treilea din 2027.