România a început sezonul rece cu un grad de umplere a depozitelor de gaze de 88,3% din capacitatea totală. Conform datelor centralizate de operatorii de sistem, țara se poziționează pe locul 5 în topul țărilor europene cu cele mai mari niveluri de stocuri. Dacă s-ar lua în calcul doar țări cu depozite semnificative, România ar ocupa locul 3, deoarece Suedia și Portugalia au capacități de stocare considerate insignifiante în acest context.
În depozitele naționale se află aproximativ 2,9 miliarde mc de gaze, ceea ce indică o securitate pentru perioada de iarnă. Aprovizionarea este susținută nu doar de aceste stocuri, ci și de producția curentă de la Romgaz și Petrom, alături de importurile prin Bulgaria. În mod obișnuit, consumul de iarnă se acoperă în mod egal din producție, din importuri și din depozite, însă în perioadele de ger prelungit, depozitele pot furniza până la 28 milioane de mc zilnic.
Situația stocurilor la nivel european este marcată de o fragmentare, după ce Comisia Europeană a eliminat obligația de umplere minimă de 90% a depozitelor. În timp ce Polonia deține depozite pline, la 100%, iar Franța și Italia au ajuns la circa 90%, Germania prezintă niveluri îngrijorătoare de 61%. Această disparitate europeană a dus la creșterea prețurilor pe bursele din Rotterdam și Viena, care au ajuns la 100 euro/MWh, chiar înainte de începerea efectivă a iernii.
Deși România dispune de stocuri solide și producție locală, economia țării este afectată de prețurile ridicate de pe piața spot. Companiile românești plătesc prețuri care urmează referințele de la Viena, ceea ce înseamnă că lipsa gazelor în Germania influențează direct costurile naționale. Chiar dacă nivelul de umplere este bun, prețul gazelor rămâne ridicat din cauza contextului de mediu european, afectând direct stabilitatea economică a sectorului energetic.
Anul trecut, România a început sezonul rece cu depozitele aproape pline, la un grad de umplere de aproape 100%, însă a încheiat perioada cu un nivel de aproximativ 20%. Această variație reflectă impactul consumului intens în perioadele de temperaturi scăzute. Capacitatea de producție locală este de maxim 24 milioane mc, în timp ce importurile pot ajunge la circa 20 milioane mc pe zi.
Evoluția prețurilor la energie este strâns legată de stocurile globale și de stabilitatea piețelor de tranzacționare. În contextul în care Europa are cel mai mic nivel al stocurilor de la începutul războiului din Ucraina, volatilitatea rămâne un factor major. Prețurile ridicate pe bursele europene forțează ajustări constante ale costurilor de approvisionare pentru toți actorii economici din regiune.