Sistemul energetic al României traversează cea mai complicată perioadă de iarnă din ultimul deceniu, conform analizelor realizate de Frames. Criza este accentuată de faptul că cele două reactoare de la Cernavodă, care generează în mod obișnuit aproximativ o cincime din electricitatea produsă în țară, sunt oprite de aproape trei luni. Această situație a pus sistemul energetic național într-o stare de alertă continuă încă din data de 1 august.
Cauza principală a indisponibilității reactoarelor este seceta, care a coborât nivelul apei din Dunărea sub pragul necesar pentru răcirea instalațiilor centralei nucleare. Aceeași lipsă de apă a afectat sever și producția hidrocentralelor, reducând capacitatea de generare. Din cauza acestor factori, România a pierdut temporar sursele de energie care asigurau un cost scăzut și un echilibru constant al rețelei în orice moment al zilei, afectând stabilitatea întregului sistem.
Impactul asupra prețurilor a fost imediat și semnificativ pe piața de energie. Pe 28 octombrie, prețul mediu pentru ziua următoare în România a atins aproximativ 311 euro pe megawatt-oră, fiind cel mai ridicat nivel dintre cele 34 de piețe europene monitorizate. În intervalul de seară, între orele 21:15 și 21:30, prețul la București a urcat chiar peste 434 de euro pe megawatt-oră, depășind semnificativ prețurile din Germania sau Franța.
O soluție pentru securitatea energetică este noua centrală de la Mintia, construită de grupul Mass Global, cu o investiție de circa 1,4 miliarde de euro. Această unitate în ciclu combinat pe gaze are o capacitate proiectată de aproximativ 1.700 de megawați și poate acoperi orele de vârf din timpul serii. Prima turbină a început deja să transmită energie în rețea pe 15 octombrie, urmând ca până la sfârșitul anului să fie disponibili aproximativ 1.000 de megawați.
Ministerul Energiei, sub conducerea lui Dumitru Chisăliță, vizează conectarea a 5.800 de megawați noi de producție până la finalul anului 2027. Această țintă include atât surse regenerabile, cât și capacități care funcționează indiferent de condițiile meteo. Ministrul a propus, de asemenea, ca centralele pe cărbune să rămână în funcțiune până când vor exista suficiente capacități noi pentru a le înlocui, schimbând astfel abordarea de închidere anticipată a acestor unitate.
Evoluția sectorului energetic este strâns legată de capacitatea de transport a rețelei naționale. În prezent, România produce surplus de energie în timpul zilei, dar este nevoită să importe electricitate la prețuri mari în timpul serii. Modernizarea infrastructurii de transport este esențială pentru a permite stocarea energiei prin baterii și pentru a valorifica eficient proiectele hibride, precum parcul de la Ogrezeni, care combină panourile fotovoltaice cu sisteme de stocare.