Ministerul Energiei a pus în dezbatere publică proiectul de Hotărâre de Guvern care stabilește strategia energetică pentru perioada 1 noiembrie 2026 – 31 martie 2027. Documentul vizează asigurarea funcționării sigure a Sistemului Energetic Național și a Sistemului Național de Transport Gaze Naturale în condiții de temperaturi scăzute. Strategia include o anexă cu 27 de puncte specifice și propune formarea unui Comandament energetic de iarnă pentru monitorizarea și gestionarea eventualelor disfuncționalități.
Unul dintre punctele centrale ale planului este punerea în funcțiune a turbinelor pe gaz din centrala electrică de la Mintia – Mass Global, care ar putea aduce aproximativ 1.500 MW de putere în sistem. Totodată, Guvernul mizează pe menținerea în exploatare a unor grupuri energetice de la Societatea Complexul Energetic Oltenia – S.A., respectiv trei grupuri la CTE Rovinari și unul la CTE Turceni. Proiectul nu menționează însă nicio acțiune legată de centrala nucleară de la Cernavodă.
În ceea ce privește aprovizionarea cu gaze, Ministerul Energiei propune crearea unui stoc de gaze naturale înmagazinate în depozite la un nivel de minim 90% din capacitatea de înmagazinare. Acest volum trebuie să fie cel puțin egal cu cel din iarna 2025 – 2026, cu o extracție graduală și uniformă pentru a asigura stocuri satisfăcătoare în perioada februarie – martie 2027. Se pune accent pe asigurarea alimentării cu gaze chiar și în situații de ger extrem.
Documentul prevede și măsuri pentru sectorul termic, precum creșterea ritmului de modernizare a rețelei de termoficare din București pentru a reduce pierderile de energie. De asemenea, se propune pornirea grupurilor de cogenerare de înaltă eficacitate la CET Palas, CET Brazi și CET Arad. Planul include și necesitatea de a asigura stocuri de combustibil de siguranță la centralele pe cărbune și rezerve minime de apă în lacurile aferente centralelor hidroelectrice.
Pentru a gestiona riscurile, se propune constituirea unui Comandament energetic de iarnă care va identifica situațiile de disfuncționalitate și va lua măsuri operative. Acest organism va informa Guvernul ori de câte ori este necesar pentru a menține siguranța în funcționarea sistemelor. Totuși, spre deosebire de anii trecuți, proiectul actual a fost elaborat fără raportul Dispeceratului Energetic Național, care de obicei analizează riscurile prin trei scenarii posibile.
Contextul actual este marcat de o stare de alertă energetică națională instituită în iulie 2026, după ce Centrala Nucleară Electrică de la Cernavodă s-a oprit din cauza debitului scăzut al Dunării. Această situație a activat celule de criză la nivelul Ministerului Energiei și al altor instituții, fiind necesară identificarea soluțiilor pentru creșterea nivelului apei în bazinul de retenție al Reactorului nr. 2.