Ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, participă joi, 29 octombrie, la Luxemburg la reuniunea Consiliului Uniunii Europene pentru Transporturi, Telecomunicații și Energie, precum și la reuniunea ministerială a Alianței Nucleare. Agenda discuțiilor vizează securitatea aprovizionării cu energie în perspectiva sezonului rece, tarifele de rețea și direcțiile politicii energetice europene după anul 2030. România urmărește atât evitarea unei crize de aprovizionare, cât și identificarea unor soluții pentru reducerea vulnerabilității la șocurile piețelor internaționale.
În ceea ce privește stocurile de gaze, depozitele României sunt umplute în proporție de 88%, un nivel care se situează cu aproximativ zece puncte procentuale sub cifra înregistrată în aceeași perioadă a anului trecut. Această poziție este însă mai bună decât media Uniunii Europene, unde gradul de umplere este de circa 75%. Deși stocurile oferă siguranță fizică, ele nu garantează prețuri mici, deoarece piața europeană rămâne afectată de scumpiri, prețul de referință al gazelor depășind 97 de euro/MWh.
Pentru creșterea producției interne, un element cheie este dezvoltarea proiectului Neptun Deep din Marea Neagră, care ar putea aduce aproximativ opt miliarde de metri cubi de gaze pe an începând cu anul 2027. Pe termen scurt, echilibrul sistemului depinde de finalizarea centralelor de la Mintia și Iernut. Centrala Mintia, cu o capacitate de 1.700 MW, este vizată pentru funcționare parțială în sezonul rece 2026-2027, în timp ce la Iernut, unitatea de 430 MW este planificată pentru funcționare la capacitate în primul trimestru din 2027.
Energia nucleară rămâne o componentă strategică pentru stabilitatea pe termen lung, fiind discutată în cadrul Alianței Nucleare de la Luxemburg. Proiectul reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă reprezintă o investiție majoră pentru asigurarea unei producții constante, independentă de condițiile meteorologice. Alături de sursele regenerabile, precum eolienele și fotovoltaicele, energia nucleară poate diminua dependența de combustibili fosili, deși implementarea proiectelor de amploare presupune costuri ridicate și termene de execuție lungi.
Dezvoltarea energiei regenerabile necesită, în paralel, investiții masive în capacitățile de stocare și în modernizarea rețelelor de transport și distribuție. Bateriile sunt esențiale pentru a prelua surplusul de electricitate și a îl livra atunci când cererea crește sau producția regenerabilă scade. De asemenea, la nivel european, se discută despre tarifele de rețea, un element care influențează costul final al energiei pentru consumatori, fiind necesară o infrastructură modernă care să permită conectarea noilor capacități de producție.
Instabilitatea piețelor de energie este alimentată de conflictele din Ucraina și Orientul Mijlociu, precum și de perturbările transporturilor de gaze naturale lichefiate. În acest context global, prețurile la nivel internațional sunt supuse unor fluctuații ce pot afecta direct costurile de producție și facturile finale. România trebuie să gestioneze atât siguranța aprovizionării, cât și accesibilitatea prețurilor pentru gospodării și industrie, prin investiții structurale și gestionarea atentă a rezervelor existente.