Noua legislație privind securitatea cibernetică în sectorul energetic extinde cadrul de reglementare asupra distribuției și transportului de energie electrică, precum și asupra sectorului gazelor naturale. Această inițiativă legislativă introduce Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) ca autoritate competentă și creează cadrul necesar pentru ca operatorii să poată recunoaște costurile de securitate cibernetică în tarifele de distribuție. Mădălin Borș a prezentat evoluția acestui proiect în cadrul Forumului de Securitate Cibernetică în Energie organizat de DEER.
Proiectul a fost extins în urma dezbaterilor parlamentare din Senat și Camera Deputaților, acoperind zone care anterior erau insuficient reglementate, precum producătorii cu capacități sub 1 MW și prosumatorii. Mădălin Borș, Vicepreședintele Comisiei pentru tehnologia informației și comunicațiilor din Camera Deputaților, a subliniat că respectarea Directivei NIS2 nu este suficientă pentru protecția infrastructurilor. În opinia sa, directiva oferă doar un cadru procedural, în timp ce securitatea reală necesită acțiune, tehnologie și mijloace tehnice concrete pentru a putea interveni eficient în fața amenințărilor.
Un aspect crucial al noii legi este obligativitatea ca operatorii din sistemul energetic național să își elaboreze propriile strategii de securitate cibernetică. Mădălin Borș a menționat că, deși majoritatea actorilor dețin în prezent sisteme de securitate, nu există o certitudine privind nivelul real de protecție al acestora. Implementarea acestor strategii reprezintă primul pas esențial pentru toți actorii implicați, transformând securitatea dintr-o simplă obligație administrativă într-un set de măsuri tehnice aplicabile și monitorizate constant.
Impactul financiar al noilor cerințe asupra tarifelor de distribuție trebuie analizat prin comparație cu riscurile generate de un incident major de securitate. Mădălin Borș a avertizat că cel mai negru scenariu posibil în urma unui atac este un blackout, citând ca exemplu o pană majoră de curent din Spania. Această întrerupere a alimentării cu energie a durat două zile și a generat efecte economice estimate la aproximativ 1,8 miliarde de euro, demonstrând cât de costisitoare poate fi lipsa protecției digitale.
Investițiile în securitatea cibernetică trebuie privite ca o metodă de prevenire a unor pierderi economice semnificative și a afectării infrastructurilor critice. Prin integrarea acestor costuri în mecanismele de recunoaștere a tarifelor, operatorii vor putea asigura protecția necesară sistemelor de transport și distribuție. Obiectivul final este trecerea de la respectarea unor proceduri de tip „ce și când” la capacitatea de a acționa tehnic pentru a evita întreruperile de alimentare cu energie electrică sau gaze naturale.
Sectorul energetic din România se confruntă cu o presiune constantă asupra costurilor de furnizare și a reglementărilor de piață. În contextul recent al rectificărilor bugetare, care au inclus o reducere de aproape 1 miliard de lei a compensațiilor plătite furnizorilor de energie pentru costurile fostei plafonări, stabilitatea infrastructurii devine un subiect de interes major pentru stabilitatea economică a întregului sistem.