România a solicitat implementarea unor reguli europene mai transparente pentru tarifele de rețea și diversificarea surselor de aprovizionare energetică. Ministerul Energiei a expus aceste priorități în cadrul reuniunii Consiliului Energie, care a avut loc joi la Luxemburg. Întâlnirea a vizat, de asemenea, pregătirile necesare pentru sezonul rece din perioada 2026-2027, punând accent pe menținerea competitivității sectorului energetic și protejarea consumatorilor.
În ceea ce privește costurile de transport și distribuție, România a pledat pentru o utilizare mai eficientă a infrastructurii existente. Tarifele de rețea reprezintă o componentă directă a facturii de energie, acoperind investițiile necesare pentru modernizarea sistemelor. Dumitru Chisăliță a susținut că viitoarele reglementări trebuie să țină cont de particularitățile fiecărui sistem național și de impactul real asupra plăților efectuate de populație și de companii.
Ministerul Energiei a propus organizarea unei întâlniri de urgență între miniștrii Energiei și cei ai Finanțelor pentru a răspunde presiunilor asupra consumatorilor. Pe lângă tarife, România a susținut ca fiscalitatea energiei să fie discutată în cadrul legislației europene, respectând competențele naționale și regula unanimității. De asemenea, s-a subliniat necesitatea ca stimularea electrificării să fie corelată cu efectele asupra bugetelor naționale și ale industriei.
Securitatea aprovizionării a fost un alt subiect central, cu accent pe consolidarea cooperării regionale și investiții în capacități de stocare. România a cerut Comisiei Europene să prezinte rapid propunerea legislativă de revizuire a cadrului privind securitatea energetică, având în vedere riscurile meteorologice extreme. Totodată, țara a susținut continuarea sprijinului european pentru Republica Moldova, subliniind că reziliența acesteia este parte integrantă a securității energetice europene.
În dezbaterea privind politica post-2030, România a pledat pentru neutralitate tehnologică, recunoscând energia nucleară și sursele regenerabile ca tehnologii complementare. S-a solicitat ca obiectivele de decarbonizare să fie corelate cu prețurile suportabile și cu securitatea aprovizionării. România a cerut, de asemenea, ca obligațiile de stocare prevăzute de regulamentul NZIA să fie proporționale cu posibilitățile de implementare și cu infrastructura disponibilă.
Sectorul rafinării a fost menționat ca fiind vital pentru securitatea aprovizionării cu carburanți, în special în Europa Centrală și de Est. România a susținut nevoia unei strategii europene pe termen lung pentru a asigura competitivitatea acestui sector în perioade de criză. Această poziție este susținută și de asociațiile industriei combustibililor din Bulgaria, Cehia, Grecia, Polonia, România și Slovacia, care cer reguli predictibile pentru tranziția energetică.
Tarifele de rețea, subiect central al discuțiilor, sunt costurile pe care consumatorii le plătesc pentru transportul și distribuția energiei prin infrastructura de transport. Acestea includ și investițiile necesare pentru modernizarea rețelelor electrice și de gaze, fiind influențate direct de reglementările europene și de nivelul de investiții în infrastructură.