Ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, a prezentat joi, la Luxemburg, în cadrul reuniunii Consiliului Energie, prioritățile României privind tarifele de rețea și accelerarea procesului de electrificare. Obiectivul principal vizează reducerea costurilor pentru populație și întreprinderi, asigurând în același timp resursele necesare pentru investiții în infrastructura energetică. România pune accent pe adaptarea regulilor europene la particularitățile sistemului național și la necesarul său specific de modernizare a rețelelor.
În cadrul dezbaterilor, Dumitru Chisăliță a subliniat că tarifele de rețea, care acoperă transportul și distribuția energiei, trebuie să fie transparente și să încurajeze utilizarea eficientă a infrastructurii existente. Ministrul a susținut organizarea unei întâlniri de urgență între miniștrii Energiei și cei ai Finanțelor pentru a răspunde presiunilor asupra consumatorilor înainte de sezonul rece. România solicită ca regulile tarifare să permită investițiile necesare, fără a impune costuri nejustificate cetățenilor și companiilor.
Pe plan fiscal, România a argumentat că impozitarea energiei trebuie discutată în cadrul legislației europene, respectând competențele naționale și regula unanimității. Guvernul susține că stimularea electrificării trebuie să țină cont de impactul asupra bugetelor naționale și de capacitatea de investiții a gospodăriilor. În acest sens, s-a pledat pentru instrumente de finanțare adecvate pentru tehnologiile cu emisii reduse de carbon, rețele, stocare și capacități nucleare, atât pentru cele existente, cât și pentru noile proiecte.
Securitatea energetică pentru perioada 2026-2027 a fost un alt punct central, cu accent pe necesitatea unui răspuns european coordonat pentru a asigura continuitatea alimentării. Dumitru Chisăliță a solicitat Comisiei Europene o propunere legislativă de revizuire a cadrului privind securitatea energetică, punând accent pe pregătirea pentru riscurile climatice și fenomenele meteorologice extreme. România susține diversificarea rutelor de aprovizionare, consolidarea cooperării regionale și investițiile masive în interconectări și capacități de stocare a energiei.
În ceea ce privește viitorul cadru energetic post-2030, România a pledat pentru neutralitatea tehnologică, recunoscând energia nucleară și sursele regenerabile ca piloni complementari. Ministrul a cerut ca obiectivele de decarbonizare să fie corelate cu securitatea energetică și cu competitivitatea economiei, evitând limitarea dezvoltării industriale. S-a insistat pe necesitatea unor reguli predictibile și a unor termene realiste de adaptare pentru companii, pentru a asigura prețuri accesibile la energie.
Discuțiile privind infrastructura de transport au inclus și dezvoltarea unui cadru pentru captarea, transportul și stocarea dioxidului de carbon. România a menționat că obligațiile de stocare impuse operatorilor trebuie să fie proporționale cu posibilitățile reale de implementare și cu infrastructura disponibilă. Această abordare vizează protejarea competitivității industriilor unde decarbonizarea este dificilă, solicitând mecanisme europene de împărțire a riscurilor pentru a sprijini întregul lanț tehnologic de la captare până la stocare.
context_missing: false