Unul dintre reactoarele Centralei Nucleare de la Cernavodă ar putea fi repornit în jurul datei de 15 noiembrie 2026, conform unei declarații făcute de ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță. Această estimare este condiționată strict de evoluția mediului și de stabilitatea debitului Dunării. Deși datele recente indică o creștere a nivelului apei, reluarea activității depinde de menținerea unor condiții hidrologice favorabile pentru sistemele de răcire ale instalațiilor.
Cele două unități nucleare au fost oprite în timpul verii din cauza secetei prelungite care a afectat nivelul Dunării. Unitatea 1 a fost oprită controlat pe 28 iulie, în timp ce Unitatea 2 a fost scoasă din funcțiune pe 13 august 2026. Scăderea debitului fluviului a făcut imposibilă alimentarea sistemelor de răcire necesare procesului de producție, forțând autoritățile să oprească reactoarele pentru a asigura siguranța operațională.
Situația a fost critică în luna octombrie, când nivelul Dunării în zona Cernavodă a coborât la minus 259 de centimetri. Această valoare se situa la doar trei centimetri peste pragul operațional de minus 262 de centimetri, limită sub care alimentarea sistemelor de răcire devine extrem de dificilă. În aceeași perioadă, debitul fluviului la intrarea în România a scăzut sub 1.200 de metri cubi pe secundă, atingând valori istorice foarte reduse.
Pentru a ameliorarea impactul secetei, Administrația Națională „Apele Române” a intervenit prin suplimentarea de urgență a cantității de apă disponibilă. Această măsură a presupus utilizarea apei provenite din acumularea Iezer, situată pe valea Mostiștei, cu scopul de a ajuta la menținerea funcționării normale a instalațiilor. Totuși, Nuclearelectrica subliniază că repornirea reactoarelor va avea loc numai după ce se îndeplinesc toate cerințele de siguranță nucleară.
Compania Nuclearelectrica a precizat că, în perioada în care Unitățile 1 și 2 rămân oprite, securitatea este garantată prin sisteme redundante și echipe de specialiști. „Pe întreaga perioadă în care Unitățile 1 și 2 rămân oprite, securitatea nucleară este asigurată prin sisteme redundante, proceduri specifice și echipe de specialiști alocate permanent. Situația afectează exclusiv producția de energie electrică”, a explicat compania.
În condiții normale de funcționare, cele două reactoare de la Cernavodă asigură aproximativ 20% din producția totală de energie electrică a României. Oprirea lor, combinată cu scăderea producției la hidrocentrale din cauza lipsei precipitațiilor, obligă țara să acopere necesarul de consum prin alte unități de producție interne sau prin achiziții de energie din import, cu potențial impact asupra prețurilor.