Ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, a anunțat că unul dintre reactoarele nucleare ale Centralei de la Cernavodă ar putea fi repornit în jurul datei de 15 noiembrie. Această estimare se bazează pe prognozele hidrologice actuale, care indică o tendință de creștere a debitului fluviului. Reluarea funcționării vine după o perioadă critică în care ambele unitate au fost scoase din funcțiune din cauza secetei severe care a afectat nivelul apei.
Dumitru Chisăliță a explicat că, deși debitul Dunării a crescut semnificativ în ultimele două săptămâni, calendarul exact al reconectării rămâne dependent de factorii climatici. Ministrul a menționat că, dacă prognozele se mențin, termenul de două săptămâni este cel realist. Totuși, orice modificare a acestor date poate însemna o decalare, cu o pornire mai rapidă sau, dimpotrivă, la 7-10 zile sau mai mult de atât.
Cele două reactoare nucleare asigură aproximativ 20% din totalul producției naționale de energie electrică în condiții normale. Unitatea 1 a fost deconectată la data de 28 iulie 2026, iar Unitatea 2 a fost oprită pe 13 august 2026. Decizia de oprire controlată a fost luată pentru a proteja sistemele de răcire, deoarece debitele extrem de reduse ale Dunării au pus în pericol funcționarea acestora în timpul verii.
Situația a fost extrem de critică la 10 octombrie, când nivelul apei la Cernavodă a ajuns la cota de minus 259 de centimetri. Această valoare era la doar trei centimetri de limita critică operațională de minus 262 de centimetri, prag sub care pompele de alimentare nu mai pot funcționa normal. Pentru a gestiona această criză, Administrația Națională „Apele Române” a intervenit prin descărcări controlate din acumularea Iezer, de pe valea Mostiștei.
Compania Nuclearelectrica a oferit asigurări tehnice privind starea instalațiilor, subliniind că oprirea prelungită nu a generat vulnerabilități operaționale. Securitatea nucleară este asigurată prin sisteme redundante și echipe de specialiști alocate permanent, precizând compania că situația afectează exclusiv producția de energie electrică. Reactoarele vor fi repuse în funcțiune doar în condiții de deplină siguranță, după ce parametrii hidrologici vor permite acest lucru.
Această perioadă de indisponibilitate a centralei nucleare a coincis cu o scădere a producției hidroenergetice din cauza lipsei de precipitații. Acest blocaj a forțat România să achiziționeze volume masive de energie de pe piețele externe la prețuri angro mult mai mari pentru a acoperi deficitul de consum intern, afectând echilibrul energetic național.