Ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, a semnalat impactul negativ asupra economiei naționale cauzat de deconectarea centralei nucleare de la Cernavodă de la sistemul energetic. Această situație a apărut din cauza scăderii nivelului apelor Dunării sub cota necesară pentru asigurarea răcirii reactoarelor. Deși nu există încă un calcul oficial realizat de minister, autoritățile subliniază că evenimentul afectează întregul stat, nu doar operatorul centralei.
Dumitru Chisăliță a explicat faptul că pierderile depășesc simpla lipsă a veniturilor din vânzarea energiei de către compania care administrează centrala. Problema principală pentru România constă în necesitatea de a importa cantități de energie pentru a acoperi deficitul creat. Aceste importuri sunt efectuate de diverși furnizori la prețurile pieței, care, conform declarațiilor ministrului, sunt aproape în permanență printre cele mai ridicate din zona europeană.
Ministrul a criticat lipsa de pregătire pentru astfel de scenarii, numind situația „strigător la cer”. El a menționat că, deși riscul legat de nivelul Dunării este cunoscut, de la prima astfel de incidență din anul 2003, nu s-au luat măsuri concrete în ultimii 23 de ani. Deși pe teren au existat anumite acțiuni recente pentru a asigura funcționarea, rezultatele obținute nu au fost cele așteptate de autorități.
În cadrul declarațiilor sale, Dumitru Chisăliță a subliniat că abordarea trebuie să fie una instituțională pentru a evalua corect impactul. El a menționat că, în perioada în care a ocupat funcția de președinte al Asociației Energia Inteligentă, existau astfel de calcule de impact. Acum, ministerul va proceda la realizarea acestor evaluări oficiale pentru a pune datele la dispoziția celor interesați de securitatea energetică.
Pe lângă gestionarea reactoarelor 1 și 2, ministrul a precizat că procesul de pregătire continuă și pentru reactoarele 3 și 4. Această extindere a capacității este considerată esențială pentru viitorul sectorului energetic național. În prezent, accentul se pune pe înțelegerea mecanismelor prin care scăderea nivelului apei afectează stabilitatea furnizării de energie electrică în contextul prețurilor internaționale.
Sectorul energetic din România se confruntă cu presiuni constante legate de costurile de producție și furnizare. În perioada recentă, s-a observat o tendință de majorare a prețurilor la energie de până la 22%, afectând în moduri diferite consumatorii casnici și pe cei non-casnici. Această evoluție a prețurilor subliniază importanța stabilității producției interne pentru controlul costurilor finale ale consumatorilor.