Ministerul Energiei nu a efectuat încă un calcul oficial privind costurile generate de deconectarea reactoarelor de la Cernavodă de la sistemul energetic național. Această situație a apărut ca urmare a scăderii nivelului apelor Dunării, fapt ce a împiedicat asigurarea răcirii necesare pentru funcționarea reactoarelor. Dumitru Chisăliță a subliniat că impactul financiar nu se limitează doar la compania care administrează centrala, ci afectează întreaga țară prin necesitatea de a importa electricitate.
Dumitru Chisăliță a explicat faptul că pierderea pentru România este semnificativă deoarece cantitățile de energie care nu au fost produse local au fost suplinite prin importuri. Aceste achiziții de la diverși furnizori se fac la prețurile pieței, care, conform ministrului, sunt aproape în permanență printre cele mai ridicate din zona europeană. Deși nu există un calcul instituțional finalizat în acest moment, acesta va fi realizat pentru a evalua impactul real asupra economiei naționale.
Ministrul a criticat lipsa de pregătire pentru astfel de scenarii, menționând că problema este „străgător la cer”. El a punctat că, deși situații similare au apărut încă din anul 2003, în ultimii 23 de ani nu s-au luat măsuri de prevenție adecvate. Deși pe teren au existat anumite acțiuni pentru a asigura funcționarea centralei, rezultatele obținute nu au fost cele așteptate de autorități în contextul actual de secetă.
În ceea ce privește viitorul infrastructurii nucleare, Dumitru Chisăliță a menționat că pregătirile continuă și pentru reactoarele 3 și 4. Acesta a precizat că problema actuală nu este limitată doar la reactoarele 1 și 2, subliniind importanța extinderii capacității de producție. Fostul președinte al Asociației Energia Inteligentă a asumat că va pune la dispoziție calculele necesare odată ce acestea vor fi realizate în regim instituțional.
Situația actuală de la Cernavodă intervine într-un context în care prețurile la energie pot suferi majorări de până la 22%. În același timp, autoritățile urmăresc dezvoltarea capacităților de stocare și a producției interne, precum și finalizarea unor proiecte de termocentrale, pentru a reduce dependența de importurile scumpe și a asigura stabilitatea sistemului energetic național în anii următori.
Impactul economic al indisponibilității unităților de producție nucleare este direct legat de volatilitatea piețelor de energie din Europa. Când producția internă scade, România este forțată să cumpere energie pe piața spot, unde prețurile sunt influențate de cererea regională și de disponibilitatea altor surse, ceea ce poate duce la creșteri bruște ale costurilor pentru consumatorii finali și pentru sectorul industrial.