Unul dintre cele două reactoare de la Centrala Nucleară Cernavodă ar putea fi repornit la începutul lunii noiembrie, conform declarațiilor făcute de Cristian Bușoi. Fostul secretar de stat în Ministerul Energiei a precizat că această mișcare va contribui la reducerea presiunii asupra sistemului energetic național. Anunțul a fost făcut miercuri, în cadrul evenimentului de specialitate Energy Forum Ediția a XVI-a: Energia României: de la criză la avantaj economic.
Situația energetică a fost marcată de o presiune mare generată în această vară, fapt ce va influența prețurile în toamna și iarna acestui an, precum și în primăvara anului viitor. Cristian Bușoi a explicat faptul că operatorii au fost obligați să închidă cele două reactoare de la Cernavodă, primul la sfârșitul lunii iulie, iar al doilea pe 13 august. Acum, există premise și șanse ca măcar unul dintre reactoare să fie redeschis la începutul lunii noiembrie.
În ciuda repornirii, Cristian Bușoi a subliniat că acest eveniment nu va genera automat scăderi de prețuri la electricitate. Această lipsă de scădere directă se datorează faptului că prețurile sunt relativ aliniate pe Piețele pentru Ziua Următoare (PZU), atât la nivel regional, cât și la nivel european. Atâta timp cât o mare parte din electricitatea României se tranzacționează pe PZU și nu se trece către contracte pe termen lung, volatilitatea va rămâne prezentă.
În ceea ce privește poziția României în Uniunea Europeană, Cristian Bușoi a menționat că prețurile nu sunt cele mai mari în termeni absoluți. Totuși, dacă se face ajustarea prețului la puterea de cumpărare, România poate fi considerată având cel mai mare preț la electricitate din Uniunea Europeană. În primul semestru din 2026, România s-a situat pe locul 9 în Uniunea Europeană privind prețurile absolute la electricitate pentru populație.
Pentru sectorul industrial, prețul mediu de aproximativ 110 euro/MWh în 2025 a fost ușor peste media europeană. Cristian Bușoi a avertizat că prețurile ridicate afectează competitivitatea industriilor energo-intensive și contribuie la scumpirea produselor, influențând inflația. El a menționat că investițiile companiilor de stat ar fi putut avansa într-un ritm mai rapid, subliniind că suntem într-o întârziere la nivelul instituțiilor publice și al Ministerului Energiei.
Evoluția prețurilor la energie rămâne strâns legată de stabilitatea sistemelor de producție și de capacitatea de stocare a energiei. În contextul actual, experții subliniază că investițiile în parcuri fotovoltaice devin tot mai puțin rentabile fără instalarea unor unități de stocare dedicate. Această necesitate de infrastructură suplimentară este esențială pentru a gestiona fluctuațiile pieței și pentru a asigura un flux constant de energie în rețea.