Unul dintre cele două reactoare ale Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă ar putea reveni în funcțiune la începutul lunii noiembrie, conform declarațiilor lui Cristian Bușoi. Fostul secretar de stat în Ministerul Energiei a indicat că această repornire ar putea reduce presiunea asupra sistemului energetic național, deși nu va duce automat la o ieftinire a electricității pentru populație și companii. Evenimentul este discutat în contextul necesității de a accelera investițiile în producția de energie.
Oprirea celor două reactoare din Cernavodă a avut loc în timpul verii, generând o presiune suplimentară asupra pieței de energie din România. Primul reactor a fost oprit la sfârșitul lunii iulie, urmat de al doilea reactor, care a fost oprit pe 13 august. Deși revenirea în funcțiune era anticipată inițial pentru luna octombrie, Cristian Bușoi a precizat că, pe baza informațiilor publice actuale, există șanse ca redeschiderea măcar a unui reactor să aibă loc abia la începutul lunii noiembrie.
Reluarea producției nucleare nu garantează scăderea prețurilor, deoarece o parte importantă din electricitatea din România este tranzacționată pe Piața pentru Ziua Următoare (PZU). Prețurile pe această piață sunt influențate direct de evoluțiile din regiune și din restul Europei. Cristian Bușoi a explicat că, atâta timp cât se folosește PZU și nu se trece către contracte pe termen lung pentru marii furnizori și industrii, volatilitatea va rămâne un factor care influențează costurile naționale.
În ceea ce privește poziția României față de restul Europei, Cristian Bușoi a nuanțat afirmațiile privind prețurile cele mai mari din Uniunea Europeană. El a susținut că România are cele mai mari prețuri doar dacă acestea sunt ajustate la puterea de cumpărare a populației. Conform datelor prezentate, în primul semestru din 2026, România se clasa pe locul al nouălea în Uniunea Europeană la capitolul prețuri nominale pentru electricitate destinată consumatorilor casnici.
Pentru sectorul industrial, prețul mediu în România a fost de aproximativ 110 euro/MWh în anul 2025, o valoare ușor peste media europeană. Cristian Bușoi a subliniat că dificultățile legate de prețurile ridicate la energie sunt o problemă europeană, cauzată de tensiunile geopolitice și conflictele din Ucraina și Orientul Mijlociu. Aceste costuri mari afectează competitivitatea industriilor și pot alimenta inflația prin reflectarea cheltuielilor în prețul bunurilor și serviciilor.
Evoluția pieței de energie este strâns legată de capacitatea de producție și de stabilitatea infrastructurii. În acest context, reglementările și investițiile în noi capacități sunt esențiale pentru gestionarea cererii. De asemenea, eficiența sistemului depinde de echilibrul dintre producția de bază și contribuția prosumatorilor, într-un cadru în care investițiile private și cele ale companiilor de stat trebuie să asigure stabilitatea furnizării pe termen lung.