România ocupă prima poziție în Uniunea Europeană în ceea ce privește creșterea prețurilor la energia electrică și la gazele naturale, conform datelor recente publicate de Eurostat. În prima jumătate a anului 2026, raportată la aceeași perioadă a anului 2025, costurile pentru consumatorii din România au înregistrat avansuri semnificative. Această evoluție contrastează puternic cu tendința generală la nivel european, unde prețurile medii au înregistrat scăderi în perioada analizată.
În segmentul energiei electrice, prețurile pentru gospodării din România au crescut cu 51,6%, fiind cea mai mare creștere raportată în UE. După România, Irlanda și Finlanda se află pe pozițiile următoare, cu creșteri de 19,8% și 18,4%. În acest context, prețurile medii la nivel european au scăzut cu 2,2%, ajungând la 0,28 euro pe kWh. Deși există o scădere medie, nivelurile rămân ridicate față de perioada de dinainte de criza energetică din 2022.
Când analizăm costurile exprimate în paritatea puterii de cumpărare standard (PPS), România deține cel mai ridicat cost la 100 kWh, cu o valoare de 46,9 PPS. Aceasta este urmată de Polonia, cu 41,1 PPS, și Cehia, cu 34,3 PPS. Cele mai mici costuri au fost raportate în Malta, cu 13,8 PPS, urmată de Ungaria și Luxemburg. Disparitățile sunt vizibile și la prețurile absolute, unde Irlanda a raportat cele mai mari costuri la electricitate, de 0,39 euro pe kWh.
La capitolul gaze naturale, România conduce din nou clasamentul creșterilor, înregistrând un avans de 9,3% pentru gospodării. Alte state cu creșteri importante sunt Croația, cu 8,9%, și Slovacia, cu 6,6%. În contrast, prețul mediu al gazelor în Uniunea Europeană a scăzut cu 10,2% în prima jumătate a anului 2026, ajungând la 0,11 euro pe kWh. Aceasta reprezintă cel mai mic nivel înregistrat din prima jumătate a anului 2022, marcând o scădere față de semestrul anterior.
În ceea ce privește prețurile absolute la gaze, România se află la polul opus al celor mai scumpe piețe, raportând un preț de 0,06 euro pe kWh. Cele mai mari prețuri au fost înregistrate în Suedia, cu 0,22 euro pe kWh, urmată de Țările de Jos, Franța și Portugalia. În ceea ce privește impactul taxelor, ponderea acestora în factura la energia electrică a scăzut ușor în România, de la 28,9% la 28,4% în prima jumătate a anului 2026.
Această situație de creștere bruscă a costurilor energetice se înscrie într-un context de volatilitate extremă pe piața din România. În perioade anterioare, s-a observat o explozie a prețurilor la energie, cu dublarea acestora în doar trei luni. Această instabilitate a prețurilor afectează direct bugetul consumatorilor și stabilitatea economică, în ciuda eforturilor de implementare a unor măsuri de suport sau de dezvoltare a infrastructurii energetice.