Propunerea de lege nr. 162/2026, care vizează reglementarea intervenției statului pe piața țițeiului și a produselor petroliere, riscă să ducă la creșterea prețurilor la pompă pentru consumatorul final. Această măsură anticriză, care ar putea fi prelungită până la 31 martie 2027, ar putea crea dezechilibre structurale în piața carburanților din România. În loc să protejeze populația, legislația propusă ar putea accelera concentrarea pieței în favoarea marilor companii petroliere.
Problema centrală rezidă într-o asimetrie legislativă majoră privind plafonarea adaosurilor comerciale. În timp ce distribuitorii și comercianții independenți sunt supuși limitărilor de marjă, activitățile de rafinare și prima vânzare a produselor petroliere sunt exceptate de la aceste reguli. De asemenea, procesul de import și prima vânzare a produselor petroliere importate beneficiază de aceeași excepție. Această diferență de tratament permite marilor grupuri să își stabilească marjele în condițiile pieței, fără constrângeri legale.
Această structură poate declanșa fenomenul de „margin squeeze”, adică strângerea marjei pentru operatorii care nu sunt integrați vertical. Un distribuitor independent trebuie să achiziționeze carburantul de pe piața angro, la un preț care poate include deja marjele neplafonate ale rafinăriilor, după care trebuie să respecte limitele de adaos impuse de lege. Astfel, capacitatea de a acoperi cheltuielile operaționale, precum transportul, salariile sau utilitățile, este sever diminuată, riscând să comercializeze în pierdere.
Riscul de concentrare a pieței este un alt efect secundar al acestei reglementări asimetrice. Marile grupuri petroliere, care controlează atât producția, cât și distribuția, pot absorbi fluctuațiile de profitabilitate mult mai ușor decât companiile românești independente. Pe termen mediu, presiunea economică poate duce la închiderea unor stații de alimentare sau la retragerea operatorilor independenți din piață. Acest lucru ar reduce diversitatea ofertei și capacitatea consumatorilor de a alege între furnizori.
Lipsa unei concurențe effective poate avea un impact negativ asupra prețurilor pe termen lung. O piață dominată de un număr redus de participanți nu garantează prețuri mai mici, deoarece presiunea competitivă dispare. Dacă marjele din etapele inițiale ale lanțului rămân necontrolate, în timp ce distribuția este plafonată, intervenția statului nu va produce reducerea de preț anticipată. Consumatorii vor plăti, în final, costul unei piețe cu o concurență mult mai slabă.
În prezent, proiectul legislativ a fost retras de la votul Camerei Deputaților la solicitarea Ministerului Finanțelor. Această etapă oferă autorităților posibilitatea de a reevalua impactul asupra concurenței înainte de o eventuală decizie definitivă. Este necesar ca orice reglementare să fie aplicată coerent pe întregul lanț comercial, pentru a evita situația în care protecția consumatorului este compromisă de o arhitectură legislativă care favorizează selectiv anumite categorii de operatori.