Capacitățile de producție de energie din România au suferit o scădere masivă în ultimul deceniu, ceea ce pune presiune pe stabilitatea pieței. Bogdan Ivan, vicepreședinte al Camerei Deputaților și fost ministru al Energiei, a avertizat că țara a pierdut aproximativ 7.000 MW de capacități de producție în ultimii 15 ani. Această evoluție a transformat România dintr-un exportator net într-o economie dependentă de importuri pentru a acoperi nevoile de consum.
Scăderea capacității de producție a fost cauzată în principal de retragerea din exploatare a unităților bazate pe cărbune și pe gaze naturale. Bogdan Ivan a subliniat că aceste resurse nu au fost înlocuite la o valoare echivalentă, fapt ce a dus la o dependență de aproximativ 30% din energia consumată. Situația este agravată de faptul că, în prezent, Reactorul 1 și Reactorul 2 de la Cernavodă nu sunt încă operaționale, forțând țara să apeleze la importuri cu prețuri ridicate.
Pentru a combate acest deficit, fostul ministru al Energiei susține că soluția constă în creșterea producției și continuarea proiectelor pe gaze naturale. Bogdan Ivan a pledat pentru o strategie în care gazele naturale să fie tratate ca un combustibil de tranziție prin negocierea unei politici favorabile. Obiectivul principal trebuie să fie orientarea către o producție robustă și către stabilirea unor prețuri care să rămână competitive pe piață.
Daniel Apostol, director general al Federației Patronală a Energiei, a criticat promisiunile politice privind ieftinirea energiei, numindu-le promisiuni mincinoase. Acesta a menționat că astfel de afirmații sunt greu de susținut în realitate și a propus discuții privind reducerea taxelor, accizelor sau a tarifulor aplicate de stat. Scopul ar trebui să fie protejarea economiei reale și a consumatorilor prin măsuri de protecție fiscală, nu prin promisiuni de prețuri mici care nu pot fi menținute.
În ceea ce privește independența, Daniel Apostol a explicat că scopul nu este izolarea, ci interconectarea cu un nivel minim de dependență față de surse care pot folosi energia ca instrument de șantaj geopolitic. El a subliniat că în regiunea Mării Negre energia a încetat să fie o simplă marfă, devenind o armă geopolitică. România trebuie să rămână un actor energetic major, evitând în același timp vulnerabilitățile cauzate de surse de energie nesigure.
Evoluția pieței energetice din România reflectă o schimbare structurală de la statutul de furnizor regional la cel de consumator dependent de piețele externe. Această tranziție a fost marcată de închiderea centralelor termice vechi fără a asigura o capacitate de substituție imediată. Lipsa de echilibru între producția internă și cererea de energie crește expunerea prețurilor la volatilitatea piețelor internaționale de electricitate și gaze.