Repornirea funcționării unui reactor de la Centrala Nucleară de la Cernavodă ar putea avea loc în jurul datei de 15 noiembrie, conform unei declarații făcute de ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță. Această estimare a oficialului este condiționată de menținerea prognozelor privind debitul Dunării, fluviul care este esențial pentru procesul de răcire. În prezent, ambele unități ale centralei nucleare se află în stare de oprire completă din cauza secetei și a nivelului extrem de scăzut al apei.
Dumitru Chisăliță a precizat că, deși debitul Dunării a înregistrat o creștere semnificativă în ultimele două săptămâni, situația actuală nu permite încă reluarea procesului de pornire. Ministrul a considerat că termenul de aproximativ două săptămâni este unul realist, însă a subliniat că orice modificare a prognozelor meteorologice sau hidrologice poate influența această dată. Procesul ar putea fi astfel fie devansat, fie amânat în funcție de realitatea de pe teren.
Situația critică a forțat oprirea controlată a celor două unități de producție din cadrul centralei. Unitatea 1 a fost scoasă din funcțiune pe 28 iulie, iar Unitatea 2 a fost oprită ulterior, pe 13 august, din cauza deficitului de apă. În perioada de funcționare normală, centrala de la Cernavodă joacă un rol strategic, asigurând aproximativ 20% din totalul energiei electrice produse pentru întregul Sistem Energetic Național.
Măsurile hidrotehnice care au fost analizate începând cu perioada verii pentru a suplimenta apa la gurile de aspirație ale sistemului de răcire nu au oferit rezultatele scontate. Dumitru Chisăliță a menționat că soluțiile discutate, precum devierea unei părți din apa Dunării către brațul Bala, nu au fost suficiente până în acest moment. Oficialul a anunțat că va efectua o vizită la Cernavodă în această săptămână pentru a evalua direct situația.
Centrala nucleară de la Cernavodă reprezintă un pilon fundamental pentru stabilitatea energetică a țării, oferind o bază de producție constantă. Capacitatea de a furniza o parte semnificativă din electricitatea națională depinde direct de infrastructura de răcire și de resursele hidrologice disponibile. Monitorizarea debitului fluviului este crucială pentru planificarea strategică a producției de energie și pentru gestionarea riscurilor de aprovizionare în perioadele de secetă prelungită.
În contextul actual al pieței de energie, stabilitatea producției de bază este monitorizată atent de toți actorii economici. Pe lângă evoluțiile din sectorul nuclear, piața este influențată și de performanța altor companii energetice și de variațiile prețurilor la resursele de bază. Deciziile privind repornirea reactoarelor vor avea un impact direct asupra echilibrului energetic și asupra costurilor de funcționare ale sistemului.