Comitetul Național pentru Situații de Urgență (CNSU) a extins perioada de stare de alertă pentru funcționarea Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă cu încă 30 de zile. Această decizie a fost oficializată prin publicarea hotărârii în Monitorul Oficial în seara zilei de 28 octombrie 2026. Măsura este luată pentru a gestiona riscurile asociate stabilității sistemului energetic național în contextul dificultăților de producție și de aprovizionare.
Principalele motive care au impus această prelungire includ menținerea unor cote scăzute ale Dunării la intrarea în țară și faptul că Unitățile 1 și 2 ale centralei nu vor putea fi repuse în funcțiune pe parcursul lunii noiembrie 2026. Situația este agravată de riscul continuu de criză în alimentarea cu energie electrică, cauzat de lipsa rezervelor de putere și energie necesare pentru echilibrarea sistemului în perioadele de vârf de consum.
În acest context, Compania Națională de Transport al Energiei Electrice Transelectrica S.A. a primit instrucțiuni să ia toate măsurile necesare pentru a asigura funcționarea Sistemului Electroenergetic Național. Strategia de intervenție include creșterea producției din toate sursele disponibile, asigurarea importurilor de energie sau, în caz necesar, reducerea consumului. Aceste acțiuni sunt esențiale pentru a preveni eventualele întreruperi în furnizarea electricității către populație și industrie.
Problemele tehnice și climatice au afectat direct capacitatea de producție, Unitatea 1 fiind oprită controlat pe 28 iulie 2026, iar Unitatea 2 pe 13 august 2026, tot din cauza secetei severe. În luna octombrie, nivelul apei a scăzut dramatic, ajungând la minus 259 cm, ceea ce înseamnă doar 3 centimetri distanță de limita absolută de siguranță operațională, situată la minus 262 cm. Scăderea precipitațiilor afectează aportul hidroelectric, în timp ce scurtarea zilelor și nebulozitatea limitează producția fotovoltaică.
Din cauza acestor factori, România se vede nevoită să apeleze masiv la importuri pentru a acoperi deficitul de energie. Pe plan regional, piața gazelor din Europa traversează o perioadă de volatilitate, prețul acestora atingând pragul de 100 de euro/MWh la data de 28 octombrie 2026. Această evoluție a prețurilor gazelor este prima de acest fel de la criza energetică din 2022, influențând contextul general al securității energetice.
Situația operațională a centralei de la Cernavodă este strâns legată de nivelul fluviului Dunărea, care este utilizat pentru răcirea reactoarelor. Când cotele de apă sunt prea mici, reactoarele trebuie oprite pentru a respecta limitele de siguranță. În prezent, scăderea debitului de apă și condițiile meteorologice nefavorabile pentru sursele regenerabile obligă autoritățile să monitorizeze strict echilibrul între producția internă și necesarul de importuri pentru a menține stabilitatea rețelei.